Cum ne inchinam in oras?

Cum ne inchinam in oras?

In drumul nostru, trecem zilnic pe langa sfintele biserici, aflate mai intotdeauna la drumul mare, in vazul tuturor. Astfel, mergand grabiti sau aflandu-ne in vreo masina sau tramvai, ne inchinam cu semnul sfintei cruci si trecem mai departe. Aceasta insemnare a noastra cu sfanta cruce este atat o rugaciune concentrata, cat si o marturisire publica de credinta. Cum ne inchinam, insa, in alte situatii in care acest lucru se cere de la sine?

De ce ne inchinam cu sfanta cruce ?

Inchinarea crestinilor cu semnul sfintei cruci s-a practicat inca din timpul Sfintilor Apostoli, aceasta insotind cele mai diverse fapte. Astfel, in lucrarea "De corona militis", in care Tertulian aproba purtarea unui soldat crestin, care n-a vrut sa poarte cununa de lauri, cu prilejul unui dar primit de la imparat, preferand inchisoarea si moartea, gasim scris: "La fiecare pas si la fiecare fapta, ne insemnam cu semnul Sfintei Cruci."

Inchinandu-ne cu semnul sfintei cruci, diavolii stau departe de noi, caci se tem de arma care i-a biruit si a sfaramat portile iadului. Despre puterea inchinarii cu sfanta cruce, Sfantul Ioan Gura de Aur spune: "Nici un duh necurat nu va indrazni sa se apropie de voi, vazand pe fata voastra arma care l-a doborat, aceasta sabie sclipitoare a carei lovitura de moarte a primit-o."

Ne inchinam cu sfanta cruce cand trecem pe langa o sfanta biserica, cand auzim clopotele bisericii, cand trecem pe langa un cortegiu funerar, cand tuna, fulgera sau ploua cu grindina, cand aflam o veste greu de primit sufleteste, cand ne asezam la masa si cand terminam de mancat, cand iesim din casa si cand incepem lucrul, cand pleacam in calatorie, si oridecate ori simtim nevoia de a chema ajutorul lui Dumnezeu. Spre exemplu, ne putem inchina atunci cand suntem napaditi de ganduri vatamatoare de suflet, spre a redobandi linistea mintii.

Cum ne inchinam in oras?

Daca, in biserica, ne inchinam in mod firesc, intr-un loc public putem simti o oarecare jena sa ne insemnam cu semnul sfintei cruci. Acest lucru se datoreaza nu atat celor din jurul nostru, care sunt neatenti sau necredinciosi, cat noua insine, care nu traim o comuniune de taina cu Dumnezeu. Despre inchinarea cu semnul sfintei cruci, Sfantul Chiril al Ierusalimului spune: "Sa nu ne rusinam a-L marturisi pe Cel rastignit."

Deci, in oras se cuvine sa ne inchinam ca si in biserica, cu credinta, cu smerenie si cu dragoste de Dumnezeu. Cu credinta, caci increderea in Dumnezeu nu ne rusineaza, cu smerenie, caci nu mai suntem ai lui Dumnezeu atunci cand savarsim un lucru cu fatarnicie, spre a fi vazut de ceilalti, si cu dragoste de Dumnezeu, caci ne se cuvine a tine mai mult la parerea lumii, decat la petrecerea impreuna cu Dumnezeu.

Pe langa situatiile amintite mai sus, se cuvine sa ne insemnam cu sfanta cruce si oridecate ori mancam in oras. Indiferent unde luam masa, mancarea ramane un mare dar al lui Dumnezeu facut noua. Astfel, oriunde am manca, se cuvine sa inchinam mancarea (inchinarea lucrurilor) si pe noi insine, fara a ne rusina de cei din jurul nostru, care ne pot privi descumpaniti, daca nu chiar dispretuitor.

Marturisind public credinta noastra, privirile sau cuvintele celor care nu se inchina au libertatea de a ne viza, direct sau indirect, insa a ne simti stanjeniti de vreun cuvant sau privire straina tine de noi, indicand un soi de rusine sau lipsa de curaj proprie. In situatiile date, nu ne inchinam pentru a-i sfida pe ceilalti sau a le demonstra cat de siguri suntem pe noi insine, ci pentru ca astfel au procedat sfintii si mucenicii, care au preferat sa fie dispretuiti sau ocarati de lume, decat sa ascunda credinta si dragostea lor de Dumnezeu.

Practic, cum ne inchinam?

Ne inchinam cu mana dreapta, tinand degetul mare si urmatoarele doua strans unite, inchipuind persoanele Sfintei Treimi, iar degetul mic si cel de langa el indoite, in podul palmei, inchipuind cele doua firi ale Mantuitorului Iisus Hristos (Dumnezeu adevarat si Om adevarat) sau pe Adam si Eva, pocaindu-se, in genunchi, inaintea lui Dumnezeu.

Tinand mana astfel, o ducem mai intai la frunte, rugandu-L pe Dumnezeu sa ne lumineze mintea si sa ne dea intotdeauna gandul cel bun; apoi, la piept, marturisind ca Fiul lui Dumnezeu s-a intrupat, facandu-se om, asemenea noua, pentru a noastra mantuire; iar mai apoi, la umeri, cerand lui Dumnezeu puterea de a lucra cele bineplacute Lui; mai intai la umarul drept, caci Iisus Hristos s-a inaltat la ceruri si s-a asezat de-a dreapta Tatalui, iar mai pe urma la umarul stang.

Rugaciune cu puterea Sfintei Cruci

"Sa invie Dumnezeu si sa se risipeasca vrajmasii Lui si sa fuga de la fata Lui cei ce-L urasc pe Dansul. Sa piara cum piere fumul, cum se topeste ceara de fata focului, asa sa piara demonii de la fata celor ce-L iubesc pe Dumnezeu si se insemneaza cu semnul Crucii, zicand: Bucura-te, preacinstita si de viata facatoare Crucea Domnului, care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce S-a rastignit pe tine, a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorat la iad si a calcat puterea diavolului si te-a daruit noua pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrajmasul. O, preacinstita si de viata facatoare Crucea Domnului, ajuta-mi mie cu Preasfanta Fecioara Nascatoare de Dumnezeu si cu toti Sfintii in veci. Amin."

Teodor Danalache

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

Pe aceeaşi temă

23 Februarie 2013

Vizualizari: 7112

Voteaza:

Cum ne inchinam in oras? 5.00 / 5 din 4 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Monalisa MonaPostat la 2013-03-06 12:35

    Informatii extremd e utile, va multumesc. Spre exemplu, nu stiam ce semnifica: "degetul mic si cel de langa el indoite, in podul palmei". O zi buna!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Calatoria mea prin lumea de dincolo
Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei
Ultima vanzare a pacatului
Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei
Biserica, Lume si Imparatie
Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei
Ai grija!
Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36)
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37)
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact