Recent, Comitetul Reprezentantilor Bisericilor Ortodoxe pe langa Uniunea Europeana (CROCEU) a incurajat pe crestini sa ia parte in mod activ la alegerile europene, contribuind astfel la perfectionarea proiectului european. Unii au inteles gresit ca Biserica intra in politica. Gestul arata doar ca Europa laica este fie imposibila de realizat, fie imposibila de suportat. Laicitatea. O idee teoretic generoasa, dar practic imposibila.

Din trei motive: 1. Orice decizie a unei autoritati presupus laice trebuie sa fie buna si dreapta pentru comunitate, pentru societate. Daca nu e asa, este o decizie contrara intereselor comunitatii. Insa orice comunitate are un background valoric, adeseori legat de valorile sacre ale umanitatii. De aceea, laicitatea nu poate functiona, pentru ca sacrul din civilizatia umana nu poate disparea.

2. Neutralitate fata de valori, umane si sacre, nu exista. Fie le accepti, fie le respingi. De aceea, laicitatea este doar o raspantie ideologica: fie merge spre ateism, negand valorile sacrului, fie merge spre secularism, transformand valorile sacre in valori profane. Dar si intr-un caz, si in altul, laicitatea nu este decat un revers al teocratiei, o imposibilitate a coexistentei anticlericalismului cu Liberté, égalité, fraternité. Chestiunea a inceput sa fie vizibila, din pacate, in Revolutia Franceza, care a avut o puternica latura anticlericalista (alimentata si de abuzurile clericilor), dar care este vizibila si in anticlericalismul crescand din zilele noastre, care a reusit un paradox nefericit. Desi fundamentata pe o civilizatie crestina, Europa isi neaga aceste radacini, refuzand sa le mentioneze in Constitutia europeana. Adaugam aici si teama de a nu irita un islamism din ce in ce mai extremist, ce ameninta siguranta fizica a cetatenilor. Cruciadele raman, in memoria Europei, dovezi vii ale confruntarii nefaste dintre islamul dus la extrem si crestinismul de tip teocratic, imperial.

3. Spun unii ca deciziile laice privesc doar administrarea seculara a societatii: chestiuni legate de resurse, finante, locuri de munca, justitie, etc. Practica demonsteaza insa ca toate aceste lucruri interfereaza axiologic. Laicitatea nu poate nici macar satisface interesele tuturor minoritatilor, fara riscul major al decredibilizarii democratiei (care functioneaza pe principiul majoritatilor). Poate tocmai de aceea euro-scepticismul este in crestere. Europenii incep sa nu se mai simta reprezentati de alesi, fie din pricina lipsei de solutii la crizele ce strabat Continentul, fie din pricina exacerbarii discriminarii pozitive, care duce la perceptia ca majoritatea este discriminata negativ. Aceasta situatie este insa si o excelenta trambulina pentru cresterea riscului segregarii pe diferite criterii: etnice, economice, culturale, chiar si sexuale. Fiecare minoritate simte nevoia ca, in virtutea unor drepturi fundamentale, sa primeasca libertati totale. Pe ansamblu insa, obtinem o faramitare sociala, generatoare de tensiuni si nemultumiri intre aceste grupuri, dupa cum observa si comunicatul CROCEU: “Scopul acestor strategii (privind Drepturile Omului) trebuie sa fie mereu acela de a atenua, si nu de a spori tensiunile sociale. Drepturile omului nu trebuie sub nicio forma sa devina un camp de lupta.” Multi au crezut insa ca acest comunicat indeamna, banal, pe crestini sa iasa la vot. Altii s-au si grabit sa afirme ca, prin aceasta, Biserica se baga in politica. Eroare. Dubla.

1. Mai intai, CROCEU reprezinta Bisericile Ortodoxe din Europa (Patriarhia Ecumenica, Patriarhia Moscovei, Patriarhia Romane, Biserica Ciprului si Biserica Greciei), nu doar BOR. Apoi, decizia Sinodului BOR vizeaza implicarea clerului in politica, nu si a mirenilor, care sunt liberi sa participe cum doresc la viata politica.

2. Mai nimeni insa nu a sesizat o nuanta a comunicatului CROCEU. Formularea “Crestinii sunt incurajati sa ia parte in mod activ la aceste alegeri, contribuind astfel la perfectionarea proiectului european” trebuie coroborata cu “Participarea crestinilor la aceste alegeri sta la baza credintei ca este nevoie de incurajarea cat mai multor factori de a lucra impreuna pentru o lume mai buna, in spirit de solidaritate. Uniti, suntem mai puternici.” Astfel, nu avem de-a face cu un banal indemn adresat alegatorilor crestini de a iesi la vot. Este vorba de ceva mai mult: sensibilizarea constiintei crestine a viitorilor candidati la europarlamentare. In fond, esenta comunicatului este chiar aceasta: cerinta adresata candidatilor europarlamentari de a nu-si inhiba, ci a revigora constiinta crestina a idealului uman: realizarea armoniei si a comuniunii. Asta, desigur, presupunand ca acesta constiinta mai exista in politicieni. Caci ispita suprema a europarlamentarilor este fariseismul: sa fii/sa te declari crestin si sa decizi laic/ateu.

(Acest text a fost publicat prima data pe blogul Parintelui Eugen Tanasescu de pe adevarul.ro)

.