Din punct de vedere al psihologie, furia este una dintre cele 7 emoții de bază ale omului (pe lângă frică, bucurie, uimire, dezgust, dispreț şi tristețe).

Conform Bisericii, furia face parte din cele 7 păcate capitale (pe lângă mândrie, iubire de arginți, desfrânare, invidie, îmbuibare şi lene.)

Conform DEX-ului, Mânia (în latină ira) este o stare de iritare puternică, dar trecătoare, provocată de un fapt care contrariază, generând o stare agresivă. Furia este o stare de mânie extremă, în care se pierde stăpânirea de sine.

Cum apare furia? Această emoție apare atunci când o persoană se confruntă cu o situație periculoasă în care are doar două căi de răspuns.

Din cele două posibilități pe care le are, de fugă sau de atac, furiosul decide să atace. În acest caz, adrenalina înfierbântă sângele, se accelerează bătăile inimii și respirația, mușchii devin încordați iar fața se înroșește brusc.

Furia este un răspuns emoțional complex. Este o emoție normală, cu o gamă largă de intensitate, de la iritare ușoară până la frustrare şi furie. Este o reacție ce se declanșează atunci când percepem o amenințare. Furia este un semnal de avertizare care ne spune că ceva este greșit sau în neregulă. Din nefericire, orice exprimare a furiei ucide sufletul și distruge relația noastră cu oamenii.

Fiecare persoană are cerințe și așteptări specifice de la lumea înconjurătoare. Atunci când acestea nu îi sunt îndeplinite, sau când situația scapă de sub control, persoana va începe să fie supărată. Avem tendința de a ne supăra mai ales atunci când ne gândim că cineva poartă vina pentru un eșec al nostru, sau atunci când cineva (în opinia noastră) a avut posibilitatea să facă ceva pentru noi şi nu a făcut.

Persoana supărată poate fi comparată cu un ceainic care fierbe. Apa din ibric se încălzește treptat de la temperatura normală la cea de fierbere iar dacă se încălzește şi mai mult, atunci ceainicul șuieră şi nu mai poate fi atins fără să suferim arsuri grave. Furia este un sistem de alarmă original, care se declanșează atunci când o persoană depășește „punctul de fierbere”. Furia puternică va furniza căldură în tot corpul iar pe noi ne poate „arde”.

Cum ne controlăm furia?

În primul rând, trebuie să învățați să fiți conștienți de apariția furiei încă de la primele senzații fizice (atunci când simțiți primele semne care vă spun că ceainicul începe să fiarbă).

Când ne supărăm, este necesar să ne oprim la timp. Trebuie să cântărim cauzele supărării noastre (mental) până când vom ajunge la un rezultat. După ce vom analiza, corect şi onest față de noi, toate motivele supărării, dorința de a ne certa, de obicei, va dispărea.

Este necesar şi asta cât mai curând posibil, să învățați cum să vă exprimați în cuvinte ceea ce se întâmplă cu voi. Cel mai eficient mod de a vă exprima furia, fără agresivitate - este să renunțați la orice fel de acuze şi onest, într-o declarație făcută celorlalți, să anunțați faptul că sunteți supărat, și să explicați de ce.

Este recomandabil să spuneți fraze cum ar fi: „Sunt revoltat pentru că . Eu vreau să .”. Este important să nu îl acuzați pe celălalt. Acuzațiile sunt devastatoare şi îi lasă celuilalt doar posibilitatea de a se apăra. De aceea în final se ajunge doar la conflicte.

Încercați să nu utilizați cuvintele „întotdeauna” și „niciodată” şi aveți grijă să criticați doar comportamentul şi nu persoana. Astfel, nu spuneți: „Ești rău” sau evitați orice altă caracterizare sau etichetare a celuilalt. Folosiți expresii de tipul: „Nu-mi place această situație” sau „Nu-mi place cum te comporți.”

Persoanele care învăță să aplice și să înțeleagă semnalele furiei sunt acelea care își vor rezolva problemele fără să se apropie de punctul periculos, cel urmat de agresivitate și violență.

Este necesar să vă recunoașteți şi să vă acceptați emoțiile de furie. De fiecare dată când începeți să simțiți supărarea, spuneți-vă în gând și apoi cu voce tare: „Încep să mă înfurii”, dar nu spuneți aceste cuvinte pe un ton caracteristic mâniei. Spuneți-o ca pe o constatare şi asta pentru că trebuie să vă faceți cunoscută furia. Pentru ca ceilalți să știe ce se întâmplă cu noi, trebuie doar să discutăm. Numai prin comunicare ne putem rezolva problemele şi trebuie să ne asigurăm că discuția purtată nu va afecta relațiile noastre.

Toate disputele ar trebui rezolvate, imediat, pe măsură ce apar, iar pentru asta e nevoie să vorbim în mod deschis și direct. Nerezolvarea disputelor poate duce la resentimente şi la amplificarea viitoarelor crize de furie.

Nu vă fie teamă să vă exprimați dezacordul sau să vă manifestați părerea de rău deoarece aveți tot dreptul să vă arătați nemulțumirea, atâta timp cât o faceți întotdeauna într-o stare de calm, înainte ca furia să ia amploare, sau, alternativ, mai târziu, în momentul în care v-ați calmat. Doar așa aveți mai multe șanse de a fi ascultat.

Dacă doriți să vă adresați unei persoane supărate, nu are sens să faceți apel la rațiune și conștiință. Asta nu va face decât să adauge gaz pe foc. Dacă simțiți o nevoie irezistibilă de a vorbi în momentul în care celălalt este supărat, cel puțin, începeți cu propoziții ce conțin „Eu”, nu cu fraze acuzatoare tip – „Tu”. Dar, cel mai indicat este să așteptați momentul când se calmează celălalt.

Oameni care nu mai doresc conflicte trebuie să învețe nu cum să își suprime furia ci cum să se exprime. Cei ce își reprimă frica, acest ciudat sentiment, se vor dezlănțui, mai devreme sau mai târziu, sub o formă chiar mai distructivă. Reprimarea furiei ca şi exprimarea acesteia într-o formă civilizată (mascând-o) nu are nimic de-a face cu victoria asupra furiei. Suprimarea furiei este la fel de rea ca și exprimarea agresivității.

Mulți oameni preferă, de multe ori, ca pentru a nu-şi exprima furia în mod deschis, să oprească pur şi simplu comunicarea cu celălalt. Acesta este un mod foarte frecvent, dar total ineficient pentru rezolva conflictele.

Când vă calmați, asigurați-vă că puteți comunica cu celălalt. Chiar dacă nu vă face plăcere să discutați, încercați să o faceți fără insulte și fără mesaje acuzatoare ce conțin cuvântul „tu”.

Principalul lucru, pentru a vă dezvolta încrederea și pentru a vă recăpăta capacitatea de a vă afirma existența, este să vă exprimați dreptul de a nu fi de acord. Acest lucru vă va elibera de tensiunile acumulate pe toată durata de viață în care v-ați reprimat furia.

Dacă vi se pare greu să vă eliberați de furia reprimată nu ezitați să cereți ajutor profesionist de la un psiholog, terapeut sau duhovnic. Pentru a vă restabili demnitatea aveți nevoie de un mediu sigur, în care să nu fiți judecat şi etichetat ci sprijinit pentru a scăpa de umilințele sau eventualele experiențe neplăcute din copilărie.

Cu ajutorul specialiștilor veți înțelege de ce percepeți conflictele ca pe o amenințare la propria voastră securitate şi de ce răspunsul fricii se transformă în agresivitate și violență.

Principalul avantaj al furiei exprimate, fără să utilizați agresivitatea și violența, este acela că vă puteți debarasa de mânie și resentimente fără pierderi emoționale grave.
Simțul umorului este un remediu excelent împotriva furiei. Nu este necesar să tratați prea în serios toate evenimentele ce au loc. O anumită cantitate de umor vă poate ajuta în orice situație. Râsul relaxează perfect.

Un simț al umorului sănătos este ca un fel de supapă de siguranță, care ne protejează de tensiunea excesivă. Când ajungi să-ți ridiculizezi propriile emoții, înseamnă că ești aproape eliberat.

Când mușchii sunt complet relaxați, nu mai avem posibilitatea să ne exprimăm iritarea și furia. Prin urmare, un excelent instrument pentru eliberarea de furie sunt diferitele tehnici de relaxare.

De multe ori, cauza principală a furiei este percepția noastră greșită asupra lumii. este Adevăratul motiv pentru care furia noastră apare este tendința de a-l judeca pe aproapele nostru. Prin urmare, este necesar să dezvoltăm o atitudine cu adevărat creștină, de bunătate, empatie și toleranță față de aproapele nostru.

Cu toate că cele mai multe dintre acțiunile, gândurile sau reacțiile aproapelui nostru nu sunt întotdeauna în acord cu ceea ce dorim noi, trebuie să înțelegem că și alte persoane au, de asemenea, anumite așteptări de la noi. Este important să menținem întotdeauna sentimentul de iubire. Dacă vom face mai mult loc în inima noastră pentru dragoste, vom avea mult mai puțin loc pentru mânie.

Pentru a eradica furia, va trebui, cu tot curajul și onestitatea, să ne uităm fără teamă la cauzele furiei noastre, să înțelegem de unde vine, pentru ca să o putem controla. Învățând şi exersând mereu, vom vedea cum furia vine din ce în ce mai rar, până va dispărea complet din viața noastră. Eliberarea de această emoție distructivă ne va aduce alinare și pacea sufletului şi a minții.

Angela Agachi

.

• Cautarea disperata a indrumarii parintesti
  Publicat in : Religie
• Icoana Sfantului Nicolae Streidas de la Manastirea Stavronikita
  Publicat in : Pictura
• Martea cea mare
  Publicat in : Religie