Iadul, refuzul lui Dumnezeu?

Ori de cate ori auzi de iad, te gandesti la suferinta, la un chin care intrece cu mult durerile din aceasta lume. Multi s-au intrebat si se intreaba, daca nu cumva Dumnezeu isi pierde atributul de iubire pentru ca accepta ca anumite persoane trecute la cele vesnice sa aiba parte de iad. Si mai mult, ar fi cumplit sa-L stim pe Dumnezeu ca sta undeva si urmareste cum se zbat in suferinta persoanele care au refuzat impartasirea de El in aceasta lume.

In primul rand trebuie sa afirmam ca Dumnezeu este si ramane iubire, chiar daca anumite persoane ajung in iad. Dumnezeu isi revarsa iubirea si asupra celor din iad, numai ca aceste persoane trecand la cele vesnice in dispret fata de El, sunt incapabile sa se impartaseasca de iubirea Lui.

Iar iubirea dumnezeiasca devine pentru cei care nu-L poftesc pe Dumnezeu, suferinta, asa cum lumina soarelui devine pentru cel care are ochiul bolnav prilej de durere. Astfel iadul este datator de suferinta nu pentru ca Dumnezeu nu ar fi prezent in el, ci pentru ca cei ajunsi aici au murit in refuzul de a-L primi.

Orice act de instrainare de Dumnezeu este un mijloc prin care iadul devine o realitate inca din aceasta lume. In acest sens, mitropolitul Antonie Bloom spunea ca cine s-a deprins cu alfabetul urii si al dezbinarii in aceasta viata, acest limbaj il va vorbi si in viata vesnica. Asadar, modul de vietuire care distruge iubirea, e samanta care rodeste iadul.

In al doilea rand, Dumnezeu nu-i pierde pe cei care nu s-au unit cu El, pentru ca le respecta libertatea. Sa nu uitam ca Dumnezeu accepta sa venim la existenta nu pentru un timp, ci pentru vesnicie. Daca i-ar mentine in existenta numai pe cei din rai, ar da dovada ca nu-l respecta pe om atunci cand acesta I se opune. Sigur ca Dumnezeu in atotputernicia Sa i-ar putea mantui pe toti, dar acest lucru ar echivala cu desfiintarea libertatii.

Dumnezeu este prezent si in iad fara sa-l desfiinteze, caci tocmai acesta este iadul: flacarile iubirii refuzate, dupa cum spune Sfantul Isaac Sirul. Oricat de adanca este caderea omului din relatia cu Dumnezeu, iubirea dumnezeiasca nu inceteaza sa fie prezenta. Indraznesc sa spun ca e o nebunie sa crezi ca pacatosii din iad sunt lipsiti de dragostea lui Dumnezeu. Prezenta iubirii dumnezeiesti asupra celor din iad este reala, numai receptarea ei e diferita.

In concluzie, suferinta din iad este data de lipsa unirii cu Dumnezeu, caci iubirea dumnezeiasca nu face niciun rau nimanui.

Adrian Cocosila

.

Pe aceeaşi temă

• Suferinta umana si iubirea divina
  Publicat in : Editoriale
• Sfanta Treime, taina iubirii
  Publicat in : Dogma

Publica un articol

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine:

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 15194

Voteaza:

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Iadul, refuzul lui Dumnezeu? 4.62 / 5 din 13 voturi. 7 review utilizatori.

Cuvinte cheie:

dragostea dumnezeiasca iubirea divina

Comentarii (7)

• Relu NemetiPostat la 2012-11-29 11:44

  Important articol,se vede si dupa comentarii.Multumim ,Doamne ajuta!

• CORINA GEORGIUPostat la 2012-11-29 10:06

  Cu gandul la cei dragi, care pleaca din lume in vesnicie, iar noua ne este imposibil sa stim in ce loc aung, ar trebui sa ne rugam ptr. ei! Tocmai ptr. ca D-zeu ii iubeste si pe cei care ajung in iad, ne ingaduie si primeste ajutorul nostru ptr. ei. Chiar daca si-au irosit viata pe pamant departe de D-zeu noi, cu iubire sincera, prin rugaciuni fierbinti si milostenie, cred ca ii putem scoate de-acolo! Asta e doar la mila Domnului, nu vom stii niciodata daca am reusit si, daca nu....iubirea catre acestia, ne este folositoare noua, sufletelor noastre! Cum spunea parintele Visarion Iugulescu: "De ce s-asteptam sa ne scoata altii din iad? Sa luptam noi cu ispitele, patimile; sa luptam inversunat cu noi insine, ca D-zeu sa ne miluiasca si sa ne invredniceasca de viata vesnica alaturi de El!" D-zeu sa ne intareasca in credinta, ca grele ispite ne lovesc zilnic! Doamne-ajuta!

• maria raduPostat la 2012-11-28 22:31

  Va multumesc ptr.tot ce scrieti aici imi umpleti inima de bucurie sunteti niste oameni deosebiti, as sta de vorba cu astfel de crestini tot timpul ce pacat ca timpul nu ne permite.Multumesc acestui site cred ca asa se scrie ptr.ca ne lumineaza cu multe lucruri care cel putin in mintea mea cea proa sta nu erau deloc limpezi.Domnul Nostru sa ne lumineze,ai mila de noiDoamne!

• Marcu AdrianPostat la 2012-11-28 14:53

  Foarte frumos si interesant articolul. Mii de multumiri !

• Andreea AsPostat la 2012-11-28 14:04

  Foarte interesant articol! Domnul sa aiba mila de noi si sa ne ajute sa ne caim de toate relele si sa Il lasam pe El sa ne schimbe. Nu putem sa fim mantuiti prin sfortarile proprii, ci doar prin Harul lui Hristos, prin nasterea de sus, spirituala a inimii ... "Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu; Nu din fapte, ca să nu se laude nimeni" (Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol Pavel, capitolul 2, verstele 8,9). Domnul Iisus Hristos doreste sa scoata din pieptul nostru inima de piatra si sa o inlocuiasca cu o inima de carne, schimbata, in care El sa locuiasca pe veci. Doar nascandu-ne in familia Sa, adica primind o inima noua si o gandire noua, putem fi cu El in rai, si nu in iad. El sa ne ajute la aceasta! O zi buna tuturor!

• costel popescu Postat la 2012-11-28 11:29

  Faptul ca dragostea lui Dumnezeu este prezenta si in iad, imi ofera un raspuns la rugaciunea Sfantului Isaac Sirul sau a Sfantului Siluan Athonitl pentru demoni. Cand te impartasesti de dragostea lui Dumnezeu, cauti sa le impartasesti tuturor aceasta dragoste.

• liviu fodorPostat la 2012-11-28 11:23

  Stateam si ma gandeam odata ca dracul este absolut necesar omului traitor pe acest pamant. Altfel, nu ar fi posibila apropierea de Dumnezeu. dracul este o unealta a Domnului prin care noi avem libertatea de a intelege binele si raul si astfel actiunile noastre au loc dupa cum am ales noi, nefiind un pericol ca nu am putea alege gresit. Deci iadul sau raiul sant la dispozitia noastra oricand.

Adauga comentariu