Hristos l-a numit prieten pe Iuda în momentul cînd acesta tocmai înfăptuia trădarea. Nu l-a numit prieten cu gîndul de a-l opri de la rău, căci răul se săvîrşise deja - Iuda era lipit de obrazul Mîntuitorului şi ostaşii urmau să-L lege -, ci l-a numit prieten pentru a-l asigura că e iertat. Prorociile erau împlinite, Hristos a fost vîndut şi urma să fie răstignit, deci Iuda avea timp să se pocăiască. Faptul că Iuda a trădat nu a fost o condiţie fatală pentru pierzania lui - Iuda a fost restabilit chiar după trădare. Incă nu-şi luase mîinile de pe grumazul sfînt al lui Hristos şi încă nu-şi dezlipise tîmpla de tîmpla Celui pe care îl vindea prin sărutare, cînd Hristos a şi şters păcatul lui şi din trădător l-a făcut prieten1. Asta este iubirea.

Nimic nu avem a învăţa din Paşte decit iubirea. Să-i iubim pe toţi, iar pe cei care ne-au trădat să-i putem restabili în drepturile de prieteni. Pentru că nimic nu avem şi nimic nu sîntem decit Iubire. Nu ne folosesc nici cinstea şi nici bogăţia, nici corectitudinea, nici bunul nume, dacă nu avem iubire. Hristos nu S-a ruşinat să aibă un prieten ca Iuda, nu S-a ruşinat să rămînă în lume ca un Dumnezeu Care a avut un apostol ca Iuda, dar noi punem condiţii de respect prietenilor noştri şi ne lepădăm foarte uşor de ei. Hristos a căutat lumină în întunericul lui Iuda, iar noi căutăm întuneric în lumina prietenilor noştri. Darurile lui Hristos sînt peste toţi oamenii şi lumina Lui străluceşte tuturor - noi trebuie doar să le vedem.

Bucuraţi-vă şi iubiţi. Dacă cineva este nevrednic în ochii noştri, este pentru că noi nu strălucim destul pentru a-l vedea în iubire. Să ne iertăm pentru înviere, ca să fim prieteni ai lui Hristos. Să ne bucurăm ca nişte prieteni, că doar între prieteni bucuria este deplină. Pastele este sărbătoarea iubirii arătată prin iertare. Iertaţi şi primiţi iertare. Luminaţi şi primiţi lumină. Hristos a înviat! ...

Teoria precum că Iuda ar fi îndeplinit o misiune prescrisă în planul lui Dumnezeu, că fără trădarea lui nu ar fi avut loc răstignirea şi, deci, nici izbăvirea neamului omenesc nu are nici un temei. Hristos ar fi fost ucis oricum, şi asta se vede din alte tentative ale iudeilor de a-L ucide cu pietre. Această idee a circulat şi în primele secole, iar astăzi o poţi auzi în documentarele Discovery şi National Geographic. „Evanghelia după Iuda" însă este mult mai banală - Iuda a trădat dintr-o greşeală.

Iuda nu a conspirat împotriva lui Hristos, nu a vrut să răstoarne planul mîntuirii neamului omenesc, nu era un infiltrat între apostoli şi nu a fost sfătuit de nimeni să trădeze. Partea cea mai deplorabilă a trădării lui Iuda este aceea că el nu a realizat că trădează. In mintea sa, Iuda făcea o afacere.

Iuda credea că face un „gheşeft" pe prostia arhiereilor şi a cărturarilor. El era sigur că Hristos nu poate fi prins, deoarece, cu altă ocazie, atunci cand iudeii au luat pietre să-L omoare, Hristos a dispărut. Iuda văzuse multe minuni pe care le săvîrşise Hristos, a văzut cum înviase morţi şi nu avea nici o îndoială că Hristos nu Se va lăsa prins, deoarece are o misiune de îndeplinit. Planul era clar: Iuda va lua banii şi le va spune arhiereilor unde este Hristos, aşa cum le-a fost înţelegerea, dar nu este treaba lui dacă Hristos va dispărea. Cu aceste gînduri îl vinde Iuda pe Hristos, gîndul comerciantului şmecher care vinde ceva conform unei înţelegeri, ascunzînd detaliul cel mai important, acela că plătitorul nu va avea parte de serviciul pentru care a plătit.

Că lucrurile au stat aşa, o arată reacţia lui Iuda atunci cînd a văzut că Hristos nu a dispărut în chip minunat, ci S-a lăsat prins. Iuda aleargă disperat la arhierei şi le aruncă banii: „Am vîndut sînge nevinovată, strigă Iuda. El parcă ar spune: dacă ştiam că aşa se vor termina lucrurile, dacă aş fi ştiut că Hristos Se va lăsa prins, nu aş fi făcut asta. Iar faptul că el înapoiază banii este cel mai grăitor argument că Iuda a considerat vînzarea lui Hristos o faptă care nu poate fi echivalată în bani. Altceva a fost în mintea lui Iuda - şmecheria omului dornic de cîştig uşor.

Acest fel de trădare colaterală este o faptă foarte răspîndită în ziua de azi. De multe ori apreciem ca fiind neînsemnată paguba pe care o putem aduce unui prieten prin divulgarea unei informaţii despre el, deşi rezultatul poate fi „răstignirea" lui profesională şi socială.

In fiecare dintre noi trăieşte un Iuda. Astăzi este o vreme bună să ne judecăm faptele şi să ne îmbrăcăm în iertare şi lumină.

Ierom. Savatie Baştovoi

Fragment din cartea "Lumina celuilalt. Cuvinte pentru linistire", Editura Cathisma

Cumpara cartea "Lumina celuilalt. Cuvinte pentru linistire"

Nota:

1 „Şi îndată, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucură-Te, învăţătorule! Şi L-a sărutat. Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit?" (Matei 26,49-50).
 

• Evanghelia lui Iuda: Scriere gnostica sau Evanghelie crestina?
  Publicat in : Editoriale
• Tradarea lui Iuda
  Publicat in : Patimile lui Hristos
• Sinuciderea lui Iuda Iscarioteanul
  Publicat in : Patimile lui Hristos
• Iuda isi vinde Invatatorul
  Publicat in : Patimile lui Hristos
• Iuda a fost predestinat sa-L vanda pe Hristos?
  Publicat in : Paste 2026 - Pastele ortodox 2026

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: