
MITROPOLIA ARDEALULUI
Centrul de perfectionare
Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Teologie Ortodoxa Andrei Saguna
Meditatie
Tema: Iubirea vrajmasilor
Pr.Banciu Marius Gheorghe
Episcopia Covasnei si Harghitei, Protopopiatul Intorsura Buzaului, parohia Saramas
Pr.Conf.Dr.Constantin Necula
prof.coordonator
Iubirea ca virtute crestina cunoaste nenumarate manifestari, dar scapa oricarei definitii, pentru ca ea este dupa chipul Izvorului cel inepuizabil si nedefinit.
A iubi in sens crestin inseamna a trai prin celalalt, a-l avea pe celalalt in tine. De aceea iubirea fata de Dumnezeu si aproapele presupune o intrepatrundere. Iubirea crestina nu este o forma declarativa care tine pe cel iubit si pe cel ce iubeste intr-o relatie exterioara, este viata si se impartaseste. Parintele Staniloae spunea ca iubirea este acordul dintre doua libertati, ea exclude constrangerea. A iubi pe Dumnezeu si pe aproapele inseamna a te manifesta liber. Forma suprema de manifestare a iubirii este jertfa, deoarece jertfa ca daruire de sine biruieste orice forma de manifestare a egoismului. Cel care se jertfeste iubeste cu adevarat.
Din paginile Sfintei Scripturi aflam ca iubirea fata de Dumnezeu nu poate fi despartita de iubirea fata de aproapele. Iar prin aproapele nostru intelegem orice persoana indiferent de religie, categorie sociala si nationalitate, pentru ca fiecare este dupa chipul Lui Dumnezeu. Deci si vrajmasul nostru este aproapele nostru, pe care Mantuitorul ni-l recomanda sa-l iubim. Iubirea fata de vrajmasul nostru se manifesta sub forma iertarii, dar si a rugaciunii. Dupa cum Mantuitorul ne spune in Predica de pe munte: "Sa ne rugam pentru vrajmasii nostri, pentru cei care ne vatama sau ne prigonesc". Pentru ca numai asa ne asemanam Fiului si dobandim calitatea de fii ai Lui Dumnezeu. Crestinul autentic are constiinta ca prin iubirea fata de vrajmasul sau poate sa devina chip dupa Chipul Lui Hristos.
Daca avem in vedere analogia eclesiologica a Sf.Apostol Pavel ca noi formam un trup Biserica, si ca fiecare este madular al trupului Lui Hristos, pe vrajmasul nostru trebuie sa-l privim ca pe un madular bolnav, care atunci cand sufera, sufera tot trupul. Aceasta analogie ne ajuta sa nu cadem in capcana individualismului, a egoismului sau a urii fata de aproapele nostru. Nu putem sa ne unim cu Hristos decat prin aproapele nostru. Sa fim pururea rugatori catre Dumnezeu care este izvorul iubirii si sa ne dea putere sa iubim asa cum iubeste EL.
-
Predica de pe munte - Iubirea vrajmasilor
Publicat in : Duminica a 19-a dupa Rusalii -
Predica de pe munte
Publicat in : Duminica a 19-a dupa Rusalii -
Incercarile care asteapta pe credinciosi in mijlocul lumii
Publicat in : Patimile lui Hristos -
Decizie grea: iertam sau facem dreptate?
Publicat in : Predici de duminica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.