Azi dimineata aud strigand pe cineva la poarta. Deschid usa si-l vad pe nea Mitica postasul coborand dintr-un Mercedes argintiu, ultimul tip si... culmea, avea geanta atarnata de gat.
- Saru’ mana, parinte !
- De cand ai masina asta, nea Mitica ? il iau la rost, fara sa-i raspund la salut.
- Incepand cu anul acesta fiecare postas va primi cate un Mercedes, ca sa aiba cu ce duce scrisorile acasa, la oameni. N-ati vazut ca si politia a primit cate un Logan, sa aiba cu ce alerga dupa hot? Judecatorii au salarii mai mari, ca sa nu mai ia spaga...
- Dar noi, nea Mitica, noi, preotii, ce vom primi ?
- Eu stiu ?! Poate un loc de veci gratuit, in cimitir... ca... iertati-ma, cu asta lucrati !
Nea Mitica imi intinde un plic, il smulg din mana incruntat datorita vorbelor spuse, si, fara sa-l mai privesc, intru in casa. Ma uit la plic; venea de la Sfanta Episcopie. Incep sa am emotii, il desfac si il citesc: "Preacucernice parinte, sunteti invitat in ziua de 14 septembrie a.c. la receptia oferita de Preasfintitul Damaschin, cu ocazia zilei Sale de nastere. Din incredintarea Preasfmtitului Damaschin, episcopul Sloboziei si Calarasilor. Semneaza: Pr. consilier Gabriel Badea." Ma uit lung la hartie, ma uit si pe dosul ei - de parca acolo ar fi trebuit sa mai scrie ceva - intru in bucatarie, la sotie si-i dau hartia. O mai citim impreuna inca o data...
- E clar - imi spune - cred ca este vorba de o gluma !
- Asta-i gluma ? Nu-i cam tare ?!
- Nu ai decat o singura solutie; sa dai telefon la Sfanta Episcopie, sa te interesezi despre ce este vorba.
Pun mana pe telefon si sun la parintele secretar Valentin Ilie, apoi la parintele consilier Gabriel Badea:
- Parinte consilier, am primit o scrisoare de la sfintia voastra, despre ce este vorba ? E o gluma ?
- Noi nu glumim cu lucruri serioase, parinte ! Va anunt ca sunteti invitat la masa, impreuna cu Parintele Patriarh si domnul presedinte Traian Basescu, care si-au anuntat deja prezenta... asa ca... imbracati-va frumos. Eu zic sa va luati chiar o reverenda noua !!! si-mi inchide telefonul.
Am inceput sa simt picaturi de transpiratie pe firunte, inima imi batea cu putere, respiram sacadat si-mi tremurau picioarele. Ramasesem cu receptorul in mana si abia intr-un tarziu am observat ca preoteasa ma privea nedumerita si intrebatoare:
- Ce te uiti asa la mine ? Sunt invitat la masa de Preasfintitul, impreuna cu Parintele Patriarh si presedintele tarii.
- Nu-mi vine sa cred ! Maine mergi la Slobozia ? Dar ce cadou ii duci Preasfintitului ? Mai lipsea presedintele Americii si...
- Ooo ! ce idee mi-ai dat ! Mai tii minte cand s-au intalnit in 1989, la Malta, Bush cu Gorbaciov ? Intalnirea a avut loc pe un vas de razboi si Presedintele Bush a oferit cadou comandantului navei o caramida din Zidul Berlinului care tocmai fusese daramat. Am sa-i duc cadou Preasfintitului o caramida din zidul Bisericii Negoiesti, care are peste 350 de ani. Caramida din Zidul Berlinului nu avea decat vreo 40...
- Tu nu esti sanatos ? Cum sa duci Preasfintitului o caramida ? Ce, te crezi presedintele Americii ? Cred ca ar trebui sa-ti faci analize nu numai la inima ci, din cand in cand, si la cap.
Dar nu o iau in seama si ma indrept hotarat spre usa.
- Unde mergi ?
- La biserica, sa caut o caramida prin curte !
- Ai sa vezi ca o sa dea cu ea dupa tine ! Cand deschid usa, dau cu ochii de Mercedesul lui nea Mitica, postasul, caruia, dintr-o data, incepe sa-i sune alarma. Si suna... si suna... si suna...
- Nu auzi ca suna ceasul ? aud vocea sotiei de langa mine. Trezeste-te o data, ca e Ziua Crucii. Trebuie sa mergi la biserica. Dumnezeule, dar ce ai ?! Esti transpirat tot !
- Ei ! Azi e ziua Preasfintitului si, parca-mi pare rau ca nu i-am trimis macar o felicitare, dar... am sa-i scriu o urare.
- Ce urare ?
- Sa fie sanatos, trainic si tare ca o caramida din zidul unei vechi manastiri !
Preot Nicolae Trusca,
Parohia Negoiesti, judetul Calarasi.
P.S. Articol publicat in Baraganul Ortodox, in luna septembrie 2006.
Nicolae Trusca
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.