In relatia noastra cu semenii apar uneori neintelegeri care duc la certuri. Cand cineva se comporta urat cu noi, nu trebuie sa-l dispretuim sau sa cautam sa ne certam cu el. Trebuie sa cugetam smerit. Iar smerita cugetare sta in a ne spune: "Acesta se comporta astfel din cauza pacatelor mele. Eu il influentez negativ si el se comporta asa din cauza caderilor mele". Cugetand astfel, vom avea toate sansele sa-l castigam pe cel care ne face rau. Iubirea lui Dumnezeu se va revarsa in noi si astfel vom ajunge sa-l iubim, dupa cum il iubeste Dumnezeu.
Chiar daca in mintea noastra o sa mai apara fapta sa rea, vom avea puterea prin harul lui Dumnezeu sa nu-l mai vedem pe acela vinovat cu nimic. Iar acest lucru e dovada faptului ca nu mai cautam dreptate, ci doar iubire. Si prin aceasta cautare il vom face si pe cel care ne-a gresit sa se simta iubit.
Dimpotriva, daca nu avem iubire in noi, iar fapta semenului care ne-a gresit apare in mintea noastra dupa o vreme indelungata de uitare, ea aduce dorinta de razbunare si acuzare.
Sa nu pretindem dragoste de la ceilalti. Noi suntem datori sa-i indragim si numai asa, o sa vina un moment cand si ei o sa ne raspunda la fel.
Adrian Cocosila
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.