Chiar si un singur gest poate schimba o inima. Nu putine sunt cazurile in care barbati si femei au urmat lui Iisus Hristos, dupa ce El s-a aratat milostiv fata de ei, neosandindu-i pentru pacatele lor sau luandu-le apararea, in fata celor care ii osandeau. Astfel, chiar si un singur gest de bunatate are puterea de a schimba definitiv calea unei vieti.
Bunatatea milostiva, ca un dialog firesc intre doua suflete, atat de simplu aratata de catre samarineanul milostiv, intrupeaza un limbaj pe care cel surd il poate auzi si cel orb il poate vedea. Aceasta simtire sfanta se manifesta autentic prin gesturi spontane, presarate cat mai des (neincetat) in sufletul aproapelui, oricare ar fi trasaturile acestuia.
Gestul este precum o samanta care, sadita in sufletul celui de langa noi, poate rodi inmultit. Prin gesturi ne exprimam trairile sufletesti, un singur gest putand arata ceea ce nu dorim sau nu reusim sa spunem printr-o multime de cuvinte. Fiecare gest poarta cu sine un mesaj, potrivit gandurilor aflate in inima celui care il face.
Parintele Tadei, de la Manastirea Vitovnita, spune: "Cum iti sunt gandurile asa iti este viata!" Astfel, cand gandurile noastre sunt bune, acestea iau forma unor gesturi frumoase, iar cand acestea sunt tulburi, ele iau forma unor gesturi distrugatoare, care nu odihnesc sufletul celui de langa noi.
Un gest puternic nu este acela care vine dintr-o anumita obligatie, fiind trecut prin filtrul ratiunii, spre a fi calculat si directionat strategic, ci acela care izvoraste in mod spontan din inima noastra, fiind lipsit de intentii ascunse. Astfel, inima aproapelui este miscata mai ales de acele gesturi de binete pe care le observa mai inainte chiar de a cere ajutorul.
La randul nostru, deoarece am ajuns robi ai neincrederii in cei de langa noi, ezitam adesea a crede cu toata inima in autenticitatea unui gest. De multe ori, din teama de a fi raniti sau din lipsa de dragoste fata de aproapele, ne ferim a ne deschide inimile inaintea gesturilor de atentie ale acestora. Astfel, ajungem sa ne tinem inimile incuiate chiar si atunci cand cineva vrea sa ne daruiasca putina dragoste, printr-un gest, cuvant sau zambet.
Mai apoi, datorita programului incarcat si lipsei de atentie fata de lucrurile esentiale ale vietii noastre, intampinam riscul ca gesturile noastre de bunatate sa intre in sfera obligatiilor sociale sau casnice, fiind motivate de un incomod „trebuie". Prin urmare, savarsind anumite gesturi in chip mecanic, ajungem sa uitam complet de valoarea simbolica a acestora.
Fiecare gest frumos este o manifestare a iubirii. Cand gesturile de bunatate ale celor de langa noi nu sunt reusite sau le-am vrea altfel, sa incercam sa retinem doar ceea ce au vrut acestia sa transmita, trecand peste neajunsurile gesturilor in sine. Ceea ce conteaza, in primul rand, este cata iubire se pune intr-un gest. Astfel, intentia, care se ascunde in spatele gestului, este mai importanta chiar decat forma gestului.
Parca am uitat sa ne mai bucuram de lucrurile simple din viata noastra. Ne-am lasat manipulati, inca de mici, de castele si printese, iar mai apoi, de case moderne si masini puternice, incat am ajuns sa calcam peste margaritarele ascunse in gesturile si lucrurile simple.
Zambetul este un gest profund si un dar deosebit, mai ales intr-o lume in care incruntarea "cucereste" tot mai multe chipuri. Astfel, cand oamenii devin tot mai indiferenti la problemele semenilor lor, un zambet acordat celui de langa noi sau unui om nevoias s-ar putea sa faca mai mult decat o lunga convorbire sau un ban aruncat in graba. Doar cand zambim iubind, insa, vom putea cunoaste cat bine poate face un zambet.
Sotul (sotia) are nevoie de gesturi tandre din partea sotiei (sotului), in momente dintre cele mai diverse, mai ales fara o anumita ocazie. Parintii au nevoie de gesturi iubitoare din partea copiilor, curate de orice trambitare sau interes. La randul lor, copiii au nevoie de gesturi calde din partea parintilor, fara a fi acordate in graba sau considerand ca inca mai pot fi amanate. Si prietenii / vecinii au nevoie de iubire, pe care le-o putem acorda prin gesturi simple si dezinteresate, curate si spontane.
Dumnezeu insusi are nevoie de gesturile noastre de iubire, ca sa ne poata da si mai multa putere de a iubi, devenind iubire, asemenea Lui. De aceea, cu cat vom darui mai multa iubire celor de langa noi, in chip tainic, prin gesturi simple, cu atat inima noastra va dobandi mai multa putere de a iubi, iar dand putin, riscam sa nu mai avem din ce da.
Teodor Danalache
Teodor Danalache
-
Prietenia
Publicat in : Editoriale -
Prietenia
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.