Relativismul:toate religiile sunt bune

În prealabil postat de cipri85

Cum interpretati pasajul: 'Parintii mananca agurida si copiilor le strepezesc dintii'?
Eu inteleg de aici ca faptele parintilor se resfrang asupra copiilor. Pana la ce neam blestema Dumnezeu un neam datorita pacatului; pana la ce neam il binecuvinta datorita practicarii virtutilor? Cuvantul lui Dumnezeu ramane in veac(atat NT cat si VT).
Ca urmare consider intrebarea apostolulor partial indreptatita(exceptand posibilitatea ca orbul sa fi pacatuit, inainte de nastere n-ar fi avut cum), mai ales ca raspunsul lui Hristos nu contrazice aceasta ipoteza(a mostenirii urmarii faptelor parintilor). Hristos nu afirma ca pacatul parintilor sau cel personal nu poate reprezenta cauza dobandirii suferinte fizice pe langa cea sufleteasca(implicita). Hristos afirma doar ca atat parintii orbului erau drepti si orbul n-ar fi avut cum sa pacatuiasca inainte de naster.

2 Şi ucenicii Săi L-au întrebat, zicând: „Învăţătorule, cine a păcătuit, el, sau părinţii lui, de s'a născut orb?“ 3 Iisus a răspuns: „Nici el n'a păcătuit, nici părinţii lui, ci pentru ca'ntru el să se arate lucrurile lui Dumnezeu.

Din cate cunosc orbul avea aceasta neputinta pentru ca prin prin vindecarea acestei neputinte sa se preslaveasca numele lui Dumnezeu.

Un exemplu ce dovedeste ca pacatul personal produce pe langa suferinta sufleteasca si pe cea trupeasca este vindecarea slabanogului din Capernaum: 'iertate sunt pacatele tale ia-ti patul tau si umbla'. Aici cauza suferintei fizice este pacatul.

Un exemplu ce dovedeste ca mostenim urmarile pactelor stramosilor sunt pedepsele( foarte pedagogice) aplicate de Dumnezeu evreilor de-a lungul mai multor generatii: venirea altor neamuri peste ei, distrugerea Ierusalimului in repetate randuri, robia... Dumnezeu ii scoate din robie abia dupa mai multe generatii dupa ce agurida mancata de parinti si-a pierdut efectele.

Iar faptul ca cineva este orb nu cred ca l-ar impiedica sa faca pacate ce nu presupun existenta vazului: egoism, manie, mandrie, slava desarata, pizma(altii vad eu nu), dorire de rau...

Banuiesc ca intrebarea se adreseaza autorului articolului,pentru ca ce am postat eu era un citat,cu autorul indicat la final.Dar daca tot vorbim de pacate,mostenite sau nu,controversa in derulare,am o intrebare:

Daca stramosul tau Gheorghe,de acum 200 de ani,a violat,Ion de acum 150 de ani,a ucis,tie ti-ar conveni sa platesti pentru pacatele lor?Unde este in acest caz liberul tau arbitru,atat de des invocat,mai ales in situatia in care tu,in prezent,s-ar putea nici macar sa nu stii de ce nenorociri este posibil sa fi facut cei din neamul tau si sa crezi ca tu esti un bun crestin.Dar apoi,jaap,vine pedeapsa divina pentru ce au facut Ion si Gheorghe si tu ramii tablou pt ca stii ca nu ai facut nimic rau.Care este limita? Autorul facea o distinctie in opinia sa,intre efectele caderii si pacatele personale...o confuzie des intalnita in practica.