In 18 decembrie 1992, Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat "Declaratia cu privire la drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale, etnice, lingvistice si religioase", primul document international care ofera o garantie a drepturilor minoritatilor, iar Romania, alaturi de alte state, recunoscand importanta acestei Declaratii, a decis ca ziua de 18 decembrie sa fie celebrata ca Zi a minoritatilor nationale.

Multiculturalitatea este o realitate in care traim. Ea presupune recunoasterea pluralismului si a varietatii culturale, a identitatii culturale a oricaror minoritati. In Romania se pune un accent deosebit pe recunoasterea reciproca de valori, pe cultivarea unui spirit de dialog, pe comunicare si colaborare intre diverse culturi existente in spatiul in care traim.

O serie de manifestari organizate in aceste zile reflecta diversitatea socio-culturala cu care etniile minoritare insufletesc si completeaza traditiile si cultura romaneasca, oferind, in acelasi timp, o privire de ansamblu asupra raspandirii diferitelor minoritati pe teritoriul tarii noastre si asupra modului in care traditiile minoritatilor si ale majoritatii s-au influentat si s-au potentat reciproc, in decursul anilor de coexistenta.

- Prea Sfintia Voastra, Parinte Episcop Ioan Selejan, as vrea sa vorbim in aceasta "Zi a minoritatilor nationale" despre convietuirea romanilor cu cele peste 20 de etnii din tara noastra. Cum apreciati aceasta convietuire si in ce masura ne va fi ea de folos, in context european, o data cu aderarea Romaniei la U.E. la 1 ianuarie 2007?

- Intr-adevar numarul acesta mare de etnii care sunt in spatiul romanesc dovedeste ca de la inceput poporul roman, prin excelenta, a fost un popor care a primit in decursul istoriei atatea si atatea etnii pe care le-a asimilat. Trebuie subliniat acest fapt. Aceasta este una dintre marile caracteristici ale convietuirii romanilor cu etniile care au fost aici din toate timpurile. Celelalte etnii din zona noastra au avut marturii (avem si noi in Biserica marturii) ca domnitorii nostri le-au ingaduit sa aiba biserici si chiar organizari bisericesti la nivel inalt, la nivel de episcopii. Ceea ce se stie foarte bine este ca, prin credinta, si prin Biserica, limba si etnia totdeauna s-au conservat. Deci, din punctul acesta de vedere, romanii au avut, as putea spune, acest sfant bun simt de a respecta pe aproapele sau si mai ales pe cei care au venit din alta parte.

Acum, in contextul acesta european, ne vine si noua randul, pentru ca romanii vor fi si ei minoritari intr-o Uniune Europeana cu atatea si atatea state si cu un numar destul de mare de limbi. As putea spune ca noi am invatat deja lectia de istorie si speram ca in Comunitatea Europeana in care intram sa se manifeste si fata de noi aceeasi toleranta, acelasi respect, macar acela pe care l-am avut noi cu etniile cu care am trait in decursul secolelor si care, cum spuneam, toate si-au pastrat graiul, limba, scoala si Biserica in care s-au rugat in limba lor si si-au facut cultura respectiva.

- Prea Sfintia voastra, noi ne nastem diferiti, avem obiceiuri, traditii diferite. Credeti ca intotdeauna suntem buni si toleranti si intelegatori cu cei care nu au aceleasi obiceiuri ca ale noastre?

- Nu suntem. Suntem departe. Suntem departe de a ne respecta unii pe altii si se poate observa aceasta si in tari cu un nivel de cultura si civilizatie foarte ridicat unde sunt probleme divergente. Aceeasi intoleranta o gasim si in anumite tari din Africa sau din sudul Asiei. Daca te invita cineva sa treci la harta si-ti spune: "Arata-mi o tara cu o democratie consolidata, model de urmat", n-ai putea sa nu te indrepti cu privirea si sa indici pe harta Anglia. Ei, stim foarte bine cat au trenat problemele din Ulster. Si astazi mai mocnesc pe ici pe colo probleme, inca sunt tensiuni si acolo. Si de asta spun ca sunt probleme atat in tarile foarte dezvoltate, cu o civilizatie o cultura si o democratie consolidate cat si-n tarile foarte slab dezvoltate. Insa peste toate acestea exista totusi un filon de dragoste, de intelegere, inca nealterat, in cadrul oricarui popor si de aceea Dumnezeu a randuit ca natiunile sa fie organizate in trepte ierarhice. Asa se face ca pe o comunitate mica avem primaria, dupa aceea e organizat judetul, cum este la noi, s.a.m.d. Deci exista diferite trepte de organizare administrativa, si acolo Dumnezeu randuieste si prin noi, atunci cand promovam, cand alegem oamenii in forurile de conducere ale statului ale popoarelor. Trebuie sa cautam mereu oamenii care iubesc pe Dumnezeu si iubesc si pe aproapele lor, adica oameni care au o cultura si o vocatie a iubirii aproapelui chiar daca acesta este de o alta culoare, de o alta religie si chiar, de ce n-am spune, cu alte obiceiuri si traditii, diferite fata de cele pe care le avem noi, de exemplu. Pentru ca respectandu-i pe ei, respectandu-le traditiile si cultura nu facem altceva decat sa ne respectam si pe noi insine. Cel putin pentru noi, cei ce credem in Dumnezeu, cu cat un obicei este mai vechi si vine de departe din negura preistoriei cu atat este mai pretios. Cei ce studiaza mitologiile isi dau seama ca obiceiurile, traditiile aduc catre noi scantei din marile adevaruri primare despre omenire, de unde vine ea si incotro se indreapta. Eu am auzit de multe ori reprezentanti ai Comunitatii Europene care au venit la noi in tara, mai ales in perioada aceasta de preaderare, spunand: "Pastrati-va traditiile, pastrati-va tot ceea ce aveti specific romanesc." Deci este, zic eu, o lege universal valabila aceea de a ne respecta si a aduce pana astazi marile traditii ale culturilor, chiar antice.

- Toleranta si buna intelegere intre oameni tin de cei care guverneaza tarile sau tin de fiecare individ in parte? Poate ca uneori suntem intoleranti sau nu ii intelegem pe cei din jurul nostru pentru ca nu incercam sa le cunoastem obiceiurile, traditiile si sa ne imbogatim in felul acesta.

- Nu putem face o deosebire neta intre persoane, intre oamenii din marea masa a unui popor si conducatorii lor pentru ca totdeauna conducatorii provin din marea masa. Noi ii propulsam pe anumite functii insa exista in fiecare popor, se dezvolta incet, incet o cultura in acest sens, prin scoala, prin Biserica si prin alte institutii si alti factori generatori de cultura. Ei, aici in fiecare popor, la fiecare nivel si strat al societatii trebuie lucrat. Copilul trebuie sa fie invatat de mic si indemnat spre toleranta, spre armonie. In general noi oamenii mari mai repede cadem in dezbinare pentru ca de atatea ori vedem copii de diferite etnii (ale caror conduceri sunt in conflict), ca sunt impreuna la scoala si se joaca impreuna. Iata, pentru ei nu exista diferente, ca acesta este roman, ca acesta este turc, ca este maghiar, s.a.m.d. Copiii se joaca impreuna. Abia cand incepem sa urcam pe diferite trepte superioare atunci incepem, in general, din nefericire, sa ne aratam si o alta fata, o alta perspectiva de a vedea si incepem sa avem probleme.

- Se spune despre o padure ca este cu atat mai frumoasa cu cat are o mai mare varietate de copaci si de flori. Putem spune si despre noi oamenii tot asa?

- In mod cert. Sa luam un exemplu cat se poate de concludent, aici la noi in tara. Eu traiesc aici, in Transilvania, si cunosc partial atmosfera din regiunea Brasovului sau din Banat unde au trait sasii. Stiti ca au plecat foarte multi dintre ei datorita situatiei care a fost la noi inainte de 1989 si sa stiti ca toti care au avut un sas in vecinatatea lor, daca ii intrebi cum s-au impacat cu vecinul sas, il regreta. Pentru ca au fost oameni cu o cultura bine pusa la punct de la care noi romanii, trebuie sa recunoastem, am avut de invatat cate ceva. Asa ca, zic eu, inca o data se dovedeste ca pluralitatea aceasta nu poate fi daunatoare numai ca trebuie sa existe legi, si in general legea sufletului, legea iubirii trebuie sa primeze in relatiile acestea interumane si interetnice. De altfel chiar Dumnezeu nu ne-a creat ca persoane identice. E o vorba veche pe care o spun parintii nostri: "Ai la o mana cinci degete dar nu sunt toate asemenea". Si tot asa este si cu copiii dintr-o familie, nici unul nu este identic cu celalalt dar, cum va spuneam, aceasta lege a iubirii de aproapele trebuie semanata in toate scolile, in toate bisericile, in tot ceea ce este factor generator de cultura. Trebuie avuta in vedere iubirea de aproapele, iubirea de oameni si de Dumnezeu iar celelalte asperitati care, inevitabil, mai sunt se pot stinge prin dragoste fata de aproapele.

Avem in tara noastra etnii care sunt monoteiste, toate cred in Dumnezeu si acesta este un lucru foarte important pentru pacea, linistea si posibilitatea convietuirii noastre. Avem familii mixte in care de asemenea trebuie sa se manifeste acelasi duh de intelegere si toleranta. Eu chiar traiesc intr-o zona in care sunt familii mixte si vad ca acolo unde exista credinta in Dumnezeu in mod automat rezulta si o armonie in familia aceea. De aceea tuturor celor care traiesc in spatiul nostru romanesc, din toate etniile, le doresc ca Bunul Dumnezeu sa le binecuvanteze familiile, cu sanatate, cu bunastare si sa pasim impreuna spre marea cultura europeana in care trebuie sa ne integram acum dupa 1 ianuarie 2007 si sa invatam, de asemenea, si din experienta celorlalte popoare din Europa. Dupa o experienta de mai multi ani de zile se vede ca aceasta Comunitate Europeana functioneaza acolo unde este intelegere, armonie si respect al unuia fata de celalalt. Biserica noastra se roaga pentru toti cei ce vietuiesc in spatiul nostru romanesc si avem chiar si o rugaciune speciala pentru cei care conduc tara. Si zic si eu acum: "Dumnezeu sa dea pace, intelepciune, armonie si bucurie in sufletul tuturor celor care traiesc aici in aceasta tara de la poalele Carpatilor.

Alla Stancaru-Lunca si Dorina Zdroba

Radio Romania Actualitati

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: