Controversele pascale

Controversele pascale

 

Controversele pascale (pentru data serbarii Pastilor)

 

Raspandirea crestinismului  la diverse po­poare, a facut posibila formarea unor traditii si practici locale, care au consti­tuit cu timpul deosebiri mai mult de ordin practic privind cultul si disciplina.

 

Prima care a produs discutii si unele neintelegeri a fost cea privitoare la data Pastilor.

 

Intre Bisericile din Asia si din unele provincii vecine si intre celelalte Biserici din rasa­rit si din apus, erau deosebiri cu privire la ziua si felul serbarii Pastilor.

 

Din controveresele pascale amintim discutia intre episcopii Policarp al Smirnei si Anicet al Romei. Irineu scrie ca Policarp s-a dus la Roma in timpul lui Anicet si ca ar fi avut unele mici neintelegeri privitoare la serba­rea Pastilor. Niciunul din ei nu a putut sa convinga pe celalalt ca "sa tina" sau "sa nu tina", fiecare din ei se baza pe o traditie veche : Policarp pe cea de la Sfantul Ioan si de la alti Apostoli, Anicet pe obi­ceiul pastrat de la inaintasii sai.

 

Desi n-au cazut de acord, cei doi episcopi au ramas in bune rapor­turi si in comuniune bisericeasca.

 

Iudaizantii serbau Pascha iudaica. Ceilalti crestini au lasat sem­nificatia acesteia si au serbat ca Pasti invierea Domnului. Deoarece rastignirea si invierea Mantuitorului s-au intamplat la vremea Pas­tilor iudaice, crestinii au pastrat aceasta data ca timp al Pastilor lor.

 

Controversele pascale arata ca cei din Asia tineau datele mortii si invierii Mantuitorului dupa calendarul iudaic, la 14 Nisan (rastigni­rea) si duminica (invierea), indiferent de data lunii. Rastignirea era serbata ca Pastile rastignirii  iar invierea ca Pas­tile invierii. Crestinii din prima categorie serbau deci Pastile la aceeasi data cu iudeii (14-16 Nisan), din ziua de 14 a lunii (quartodecima), de unde numele ce li s-a dat de "quartodecimani", indiferent de ziua saptamanii, ceilalti serbau duminica dupa 14 Nisan. Primii tineau data lunii cand a avut loc rastignirea si invierea Mantuitorului, ceilalti tineau ziua saptamanii, amintind vineri rastig­nirea, iar duminica invierea.

 

O alta controversa pascala este prezenta la sfarsitul secolului II, intre episcopii Victor al Romei si Policrat al Efesului. Pe la 190, cand deose­birile privitoare la data serbarii Pastilor produceau discutii pasionante la Roma, unde se gaseau si crestini quartodecimani din Asia, epis­copul Victor s-a hotarat sa condamne practica lor si sa puna astfel capat deosebirilor si controverselor pascale. Un preot, Blastus, schis­matic, daca nu eretic (montanist sau gnostic, dupa unii), propaga la Roma obiceiul de a serba Pastile dupa legea iudaica, deci ca si iudeii Obiceiul acesta venea din Asia.

 

Episcopul Romei, Victor, ierarh autoritar, vorbind probabil in nu­mele episcopatului italic, a scris episcopilor mai insemnati din afara, lui Policrat al Efesului si altora din Asia, invitandu-i sa se intruneasca in sinod si sa adopte practica pascala romana, care era a celor mai multe biserici. Victor ameninta pe episcopii Asiei cu excomunicarea, daca nu vor da urmare invitatiei lui.

 

Policrat a convocat in sinod pe episcopii provinciei Asia, iar sino­dul s-a opus cererii autoritare a lui Victor, de a-si schimba traditia pascala. Eusebiu scrie ca in urma raspunsului lui Policrat, Victor a vrut sa excluda din comunitatea bisericeasca grupul Bisericilor din Asia, ca eretice. Victor a fost mustrat si indemnat prin scrisori, intre care cea mai insemnata era a Sf. Irineu, vorbind in numele fratilor din Galia, sa nu excomunice "toate biseri­cile lui Dumnezeu care tin din traditie un obicei vechi". Din scrisoa­rea lui Irineu aflam ca deosebirea privea nu numai ziua Pastilor, ci si durata postului premergator. Nu se stie daca Victor si-a retras exco­municarea, dar cei din Asia si-au pastrat obiceiul.

 

Sinodul de la Arelate (314) a hotarat ca toti crestinii sa tina Pas­tile "intr-o zi si un timp in toata lumea" (canon 1), iar Sinodul ecu­menic a stabilit apoi ca ziua Pastilor sa fie prima duminica dupa luna plina dupa echinoctiul de primavara (21 martie), amanandu-se cu o saptamana daca se intampla sa coincida cu Pascha iudaica.

 

 

 

Pe aceeaşi temă

06 Iulie 2012

Vizualizari: 7809

Voteaza:

Controversele pascale 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Predici si Cuvantari
Predici si Cuvantari Cuviosul a slujit și a predicat cu timp și fără timp. Omiliile sale, rostite ori de câte ori avea ocazia, însă cu precădere în duminici și sărbători, precum și în ajunul praznicelor și în serile de vineri și de duminică, au ajutat foarte mult la 80.00 Lei
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica Cuvinte care vindecă s-a născut din întâlnirea noastră – un preot ortodox și un psiholog, amândoi preocupați de același lucru: cum putem reda cuvintelor greutatea lor firească și cum putem crea spații de viață în care oamenii să se simtă înțeleși, respect 63.32 Lei
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume Rezultat a peste jumătate de secol de susținută activitate teologică, opera părintelui Stăniloae continuă încă să intimideze prin vastitatea aproape incredibilă a abordărilor și concretizărilor. Interesul pe care acestea îl suscită în Occident este 33.83 Lei
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, fost stareț al mănăstirilor Antim și Plumbuita din București, a fost una dintre cele mai rodnice personalități ale monahismului românesc din secolul al XX-lea, un trăitor exemplar al Evangheliei Mântuitorului 42.29 Lei
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant Părintele Dumitru Stăniloae este cu siguranță cel mai mare teolog ortodox al sfârșitului secolului XX. Vastă și profundă, opera sa exprimă în același timp sensibilitatea mistică și rigoarea dogmatică a Ortodoxiei patristice, cât și geniul specific al 21.14 Lei
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae „Cartea de față - teza de doctorat a teologului german Jürgen Henkel susținută în 2001 la Facultatea de Teologie Evanghelică a Universității din Erlangen - e o excelentă introducere în teologia ascetică și mistică a Bisericii Ortodoxe așa cum a fost 42.29 Lei
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949)
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949) Într-o epocă marcată de suferință și prigoană, când credința era greu încercată, iar Biserica Ortodoxă părea aproape nimicită, Sfântul Serafim de Vîrița a fost lumină, nădejde și mângâiere pentru multe suflete rănite. Așa cum spunea adesea părintele 28.54 Lei
Stiinta si religia - editia a doua
Stiinta si religia - editia a doua Știința și religia este o lucrare de neegalat atât în literatura de specialitate rusă, cât și în cea străină. Ideea scrierii unui articol dedicat relației dintre știință și religie i-a venit lui Valentin Feliksovici Voino-Iasenețki (numele de mirean al 23.26 Lei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei Lumea nevăzută şi războiul duhovnicesc împotriva duhurilor care au încercat să uzurpe domnia lui Dumnezeu Cel slăvit în Treime sunt subiectul cărţii Domnul duhurilor. Părintele Andrew S. Damick foloseşte ca instrumente istoria, Scriptura, mitologia, scrie 42.29 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact