Biblia ocupa un loc central in cultul Bisericii Ortodoxe. Textul sau este pe de-o parte cantat si proclamat intocmai, iar pe de alta, cuvintele sale au patruns si in alcatuirea rugaciunilor si a imnelor, multe dintre ele fiind asemenea unui mozaic de cuvinte si fraze biblice. Rugaciunea Euharistica a Liturghiei Sfantului Vasile cel Mare contine peste o suta de citari directe sau parafrazari la textul biblic iar multe alte rugaciuni sunt construite in mod similar.

De asemenea, imnografii au folosit aceeasi metoda. Pasajele folosite ca lecturi liturgice la Vecernie si Utrenie, care in vechime erau uneori cuprinse in Profetologhion, pot fi gasite in zilele noastre ca fiind incluse in diferite alte carti liturgice. Sub influenta monastica cultul ortodox s-a imbogatit din sec. VI cu o comoara nepretuita de texte poetice cuprinse in peste cincisprezece volume, acoperind intregul an liturgic. Octoihul, cuprinde imne pentru ciclul de opt saptamani din timpul anului; Triodul, pe cele din cadrul Postului Mare, Penticostarul, pe cele din perioada dintre Pasti si Cincizecime; iar cele douasprezece volume ale Mineiului, cuprinde  pe cele ale sarbatorilor si sfintilor, pentru fiecare zi a anului.

Intreaga Biblie (constand intr-un singur volum) nu este intrebuintata in mod normal in cultul Bisericii Ortodoxe. Astfel, textele apartinand Sfintei Scripturi se gasesc in trei carti distincte: Psaltirea, Sfanta Evanghelie (Evangheliarul) si Apostolul.

Psaltirea in cultul ortodox

Psalmii reprezinta "coloana vertebrala” a ciclului liturgic de fiecare zi, si, dupa Evanghelii, reprezinta partea Sfintei Scripturi cea mai familiara crestinilor ortodocsi. Psaltirea este impartita in douazeci de parti numite catisme (sezande), fiecare dintre ele fiind impartita trei sectiuni, ori stari. Numarul psalmilor intr-o catisma nu este fix. In multe manastiri, toti cei 150 de psalmi sunt cititi in fiecare saptamana. In Postul Mare, Psaltirea este citita de doua ori in fiecare saptamana. Citirea Psaltirii este intrerupta in ultimele trei zile a le Saptamanii Mari si in Saptamana Luminata. Randuiala citirii psalmilor este de origine monastica, chiar daca folosirea Psalmului 118 la Utrenia duminicala si a Psalmului 140 la Vecernie, se gaseste si in vechiul oficiu  "cantat” sau "de catedrala.” Sfantul Ioan Gura de Aur atesta folosirea Psalmului 140 la Vecernie in comentariul la Psaltire.

Sfanta Evanghelie in cultul ortodox

Sfanta Evanghelie reprezinta in sine un obiect al cinstirii particulare, precum o icoana a lui Hristos. Este de obicei ferecata in metal si bogat impodobita. In mod traditional fata copertii are reprezentata scena Crucificarii iar spatele, Pogorarea la iad. De regula, Sfanta Evanghelie se afla in mijlocul Sfintei Mese. Este purtata in procesiune insotita de o lumanare aprinsa in diferite momente liturgice. Nimei mai jos de treapta diaconatului nu poate citi liturgic Sfanta Evanghelie. Ca invatator si pastor al turmei sale, episcopul este hirotonit dupa citirea Sfintei Evanghelii.

Cele patru Evanghelii sunt citite aprope integral in timpul unui an liturgic. Se incepe cu Evanghelia dupa Ioan de la Pasti pana la Cincizecime si continua cu Evangheliile dupa Matei, Luca si Marcu, pana in Duminica de dinaintea Intrarii Domnului in Ierusalim. Marile praznice au Evanghelii speciale la Sfanta Liturghie.

Duminicile, la marile sarbatori si in Timpul Saptamanii Mari, Sfanta Evanghelie se citeste si la Utrenie. Ciclul celor unsprezece Evanghelii Duminicale ale Invierii incepe in prima Duminica dupa Pasti (Duminica Tomei) si continua pana in cea de-a cincea Duminica a Postului Mare.

In sec. IX , Imparatul Leon Inteleptul a scris o serie de unsprezece stihiri pentru aceste Evanghelii. Sunt meditatii poetice asupra textului biblic. Cea de-a zecea face referire la Ioan 21; 1-14: "Dupa pogorarea la iad si dupa invierea din morti, intristandu-se ucenicii, precum li se cadea pentru despartirea Ta, Hristoase, la pescuire s-au intors; si iarasi luntre si mreji, dar vanat nicidecum; ci Tu, Mantuitorule, aratandu-Te ca un Stapan al tuturor, de-a dreapta ai poruncit sa arunce mrejele. Si s-a facut cuvantul fapta indata si multime multa de pesti si cina minunata gata pe pamant; din care impartasindu-se atunci ucenicii Tai, invredniceste-ne si pe noi sa ne desfatam acum cu gandul, Iubitorule de oameni, Doamne”.

O caracteristica particulara o duminicilor de dinaitea Postului Mare si a celor dintre Sfintele Pasti si Pogorarea Sfantului Duh este ca imnele acestor duminici sunt inspirate de catre Evanghelia citita la Sfanta Liturghie.

Cu doua duminici inaintea Postului Mare, Evanghelia reprezinta descrierea Judecatii Finale ( Matei 25). Condacul acestei zile este unul special apartinand Sfantului Roman Melodul: "Cand vei veni, Dumnezeule, pe pamant cu marire si toate se vor cutremura, si raul cel de foc inaintea divanului va curge, cartile se vor deschide si cele ascunse se vor vadi; atunci sa ma izbavesti de focul cel nestins si sa ma invrednicesti a sta de-a dreapta Ta, Judecatorul preadrepte.” Saptamanile de dupa Pasti sunt marcate prin Evanghelii trimitand la botez si iluminare din Evanghelia dupa Ioan (scaldatoarea Vitezda, femeia smarineanca si orbul din nastere).

Apostolul in cultul ortodox

Lecturile din Faptele Apostolilor si din Epistole urmeaza o randuiala similara cu cea a Evangheliilor. Faptele Apostolilor sunt citite in ordine, chiar daca sunt omise parti mari, din Duminica Invierii pana in Duminica Cincizecimii. Din Lunea Pogorarii Duhului Sfant sunt citite Epistolele, in ordinea Noului Testament, cu exceptia Epistolei catre Evrei, care este citita in Postul Mare.

Apocalipsa nu este niciodata citita in cadrul cultului, fara nicio indoiala din cauza faptului ca statutul sau canonic a fost pus la indoiala in Rasarit, pana spre sfarsitul sec. IV.

Vechiul Testament in cultul Ortodox

In timp ce cele patru Evanghelii sunt citite fiecare aproape in intregime impreuna cu o mare parte din Faptele Apostolilor si Epistole, in afara Postului Mare, Vechiul Testament este putin folosit din punct de vedere liturgic. Aceste citiri din Vechiul Testament se gasesc la Vecernia marilor sarbatori sub forma de paremii. De regula, sunt citite cate trei paremii cu exceptia marilor praznice ale Domnului: Nasterea, Botezul si Invierea, care au pastrat vechile randuieli urmate de Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. Toate acestea contin o bogata selectie de texte apartinand Vechiului Testament.

In timpul Postului Mare, exista lecturi zilnice din Geneza, Isaia si Proverbe, in timpul celor sase saptamani. In Saptamana Mare acestea sunt inlocuite prin lecturi din Iesire, Ezechiel si Iov.

Cultul ortodox este profund scriptural. Pentru Parintii Bisericii si imnografi, toate cuvintele Scripturii vorbesc despre Hristos, Cuvantul Intrupat. Acestia, prin slujbele si randuielile liturgice compuse de ei, au lasat drept mostenire Bisericii un nepretuit tezaur de teologie si spiritualitate, ce subliniaza totodata faptul ca Ortodoxia nu este religia unei carti, ci a Cuvantului Viu.

Radu Alexandru

• Lumina divina in Noul Testament
  Publicat in : Dogma
• Sfanta Treime in Vechiul Testament si Noul Testament
  Publicat in : Sfanta Treime
• Sfanta Treime in Vechiul si Noul Testament
  Publicat in : Sfanta Treime
• Familia in Vechiul si Noul Testament
  Publicat in : Morala