Pana nu demult, se credea ca adevaratul intemeietor al vietii isihaste pe Valea Putnei a fost Cuviosul Daniil Sihastrul, ucenicul Sfantului Lavrentie (Leontie de la Radauti). Insa, cercetarile din 1980-1982, prin descoperirea urmelor unor chilii, au dus la constatarea existentei unei sihastrii pe actualul teritoriu al manastirii Putna, cu cel putin un secol mai inainte decat sihastria intemeiata de Sfantul Daniil Sihastrul.

Situata la 70 de kilometri de Suceva, Manastirea Putna, prima si cea mai importanta ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare si Sfant, strajuieste de peste cinci veacuri tinutul legendar al Bucovinei. Despre modul in care a fost ales locul pe care avea sa fie zidita manastirea, cronicarul Ion Neculce istoriseste astfel: "Stefan-voda cel Bun, cand s-au apucat sa faca manastirea Putna, au tras cu arcul dintr-un varfu de munte ce este langa manastire. Si unde au agiunsu sageata, acolo au facut prestolul in oltariul". 

          

Lucrarile de constructie a bisericii cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" au inceput la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia (1465), si vor fi terminate in anul 1469, slujba de sfintire (tarnosirea) avand loc la 8 septembrie 1470. Intregul complex manastiresc (Casa Domneasca, chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului) a fost terminat in 1481, asa cum se poate citi si astazi in pisania de pe turnul tezaurului: "Binecredinciosul domn a toata tara Moldovei, marele Io Stefan Voievod fiul lui Bogdan Voievod, a zidit si a facut Manasirea aceasta in numele "Preasfintitei Nascatoare de Dumnezeu in timpul arhimandritului Ioasaf in anul 6989 (1481)".
 

O data cu pornirea lucrarilor de la Putna, a fost adus de la manastirea Neamt egumenul Ioasaf, impreuna cu mai multi monahi, mesteri caligrafi si miniaturisti, care au organizat un scriptoriu manastiresc pentru care se aduceau foi de pergament si hartie filigranata din apusul Europei. Tot in aceasta faza a inceputurilor s-a organizat un atelier de broderii in care se lucra cu fire de aur si argint, cu matasuri scumpe si pietre pretioase, ateliere de icoane de ceramica, de sculptura in lemn si in piatra. Planuita initial ca necropola domneasca, manastirea a fost mereu in atentia voievodului care a vizitat-o frecvent si a dezvoltat-o progresiv.
 

De-a lungul veacurilor Manastirea Putna a trecut prin numeroase incercari ca incendii, navaliri si ocupatii straine, cutremure, dar care n-au putut intrerupe desfasurarea vietii monahale si lauda neincetata adusa lui Dumnezeu.  Dupa intrarea in 1775 sub ocupatie habsburgica, manastirea va mai suferi o serie de transformari exterioare prin extinderea zonei de nord a incintei, noi constructii de chilii (1852-1856), modificari ale formei acoperisului bisericii (1859), lucrari mai ample asupra acesteia avand loc in 1902 sub conducerea arhitectului vienez K. A. Romstorfer. Cea mai importanta restaurare a bisericii si intregului complex monahal a avut loc in perioada 1969-1988. Pe latura sudica a incintei a fost reconstruita Casa Domneasca, pe vechile temelii ale constructiei din epoca lui Stefan cel Mare. Este un edificiu impunator, avand etaj si mansarda, cu cerdace si decoratii ceramice, de inspiratie moldoveneasca, edificiu care impreuna cu biserica si celelalte constructii restaurate in ultimele decenii, confera slavitului asezamant al lui Stefan cel Mare stralucirea si maretia din vremea primului sau ctitor. Dupa terminarea lucrarilor de reparatii si restaurare s-a facut sfintirea la 15 august 1988 de catre Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, staret fiind Arhimandritul Iachint.
 

Biserica, reconstruita de domnitorii Vasile Lupu, Gheorghe Stefan si Eustatie Dabija (1653-1662) se inscrie in datele generale ce constituie trasaturile epocii: plan trilobat, brau in torsada impartitor al zidurilor, ocnite din arcaturi si arcade oarbe, pilastri, ferestre dreptunghiulare gotice; turla are coloane rasucite, pridvorul inchis apare aici pentru prima data in Moldova. Altarul este luminat de 3 ferestre (est, nord si sud) si este separat de naos printr-un iconostas din lemn, cu o ornamentatie sculpturala foarte frumoasa. Naosul, luminat de cate doua ferestre la sud si nord, are deasupra turla deschisa, de forma octogonala la primul etaj si hexagonala la etajul superior, la exterior cu coloane torsionate si ancadramente la ferestre. Intre naos si camera mormintelor sunt doi stalpi masivi din piatra, care sustin arcada ce sustine la randul ei bolta. Camera mormintelor primeste lumina de la cate o fereastra la sud si nord. Aici se afla mormantul lui Stefan cel Mare si Sfant acoperit cu un baldachin din marmura alba, cu o inscriptie incrustata pe lespede care ne spune ca viteazul domnitor este ctitorul si ziditorul sfantului locas, alaturi de sotia sa Maria, fiica lui Radu Voievod. Pe mormantul marelui Stefan se afla urna de argint depusa cu prilejul serbarii din 1871.

Pronaosul este luminat de doua ferestre la sud si alte doua la nord. Pridvorul este luminat prin mai multe ferestre, asezate pe zidurile din sud, nord si vest. Intrarea in pridvor se face prin sud si nord, pe usi masive din lemn, ferecate cu fier. Intrarile din pridvor in pronaos si din pronaos in camera mormintelor sunt de asemenea prin usi masive din lemn ferecate cu fier. in pridvor, pe latura sudica, se afla mormantul Mitropolitului Moldovei Iacob Putneanul, innoitorul manastirii ( 15 mai 1778), iar pe partea nordica, mormantul Mitropolitului Sucevei Teoctist (l8 noiembrie 1478). Toate ferestrele din altar, naos, gropnita si pronaos sunt pictate in interior, terminate in arc si prevazute la exterior cu grilaje metalice. Pardoseala este din marmura, numai in pridvor este din lespezi de piatra. Acoperisul este cu tabla de arama, asezatain randuri dese, pentru a imita sindrila, in exterior este un brau masiv torsionat, cu firide largi, mult mai inalte in partea inferioara si mai scurte in partea superioara. Ferestrele au ancadramente din piatra. Pe fatade sunt amplasati mai multi stalpi conforturi.

            

Paraclisul Sfintii Petru si Pavel a fost construit de Iacob Putneanul, din lemn, in anii 1758-1759. Cu acelasi hram, a fost cladit din piatra intre anii 1854-1856. La inceput a avut numai altar si naos, acum avand si pronaos cu turla pe centru si un pridvor inchis, cu intrare prin nord. Iconostasul este nou, sculptat in lemn de stejar, cu motive decorative fitomorfe si zoomorfe de catre fratii Ioan si Vasile Razmerita din Grumazesti-Neamt. Pictura paraclisului este moderna, de inspiratie bizantina, continand numeroase elemente localizatoare, executata cu talent de fratii Mihai si Gavriil Morosan intre anii 1979-1983.
 

Muzeul este poate cel mai bogat si valoros din tara, pastrand multe obiecte de la Stefan cel Mare, manastirea fiind renumita prin tezaurul sau de broderii, tesaturi, manuscrise, argintarie, obiecte de cult. Printre piesele de mare prestigiu se numara celebrul "Evangheliar de la Humor" (1487), Clopotul "Blagovestenie" (daruitin 1490 de insusi Stefan) si "Buga" din 1484, broderii ca "aerul" din 1481, patrafirul din 1504, epitaful din 1490, marea dvera din 1510, acoperamantul de mormant al Mariei de Mangop din 1477 infatisand portretul acesteia. Dintre icoane amintim , "Icoana Maicii Domnului cu Pruncul" facatoare de minuni, din secolul al XV-lea si care, potrivit traditiei, a fost adusa in Moldova de Maria de Mangop, a doua sotie a lui Stefan cel Mare. Dintre manuscrisele cele mai valoroase aflate la Putna, se afla "Psaltichia" alcatuita din doua parti distincte, legate la un loc, una scrisa probabil la Neamt, in epoca lui Alexandru cel Bun, iar cealalta in primii ani ai secolului al XVI-lea, la manastirea Putna. Foarte valoroasa este si colectia de cruci sculptate. La Putna au existat mai multe forme de invatamant printre care, in timpul Arhimandritului Vartolomeu Mazareanul, o scoala superioara de teologie pentru pregatirea clerului din Moldova si o scoala initiata de Mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1778).
 

In anul 1992, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a canonizat pe Stefan cel Mare si Sfant, inscriindu-l in calendarul ortodox pentru data de 2 iulie.
Manastirii Putna ii apartin schiturile Sihastria Putnei, Sfantul Daniil Sihastru si Sfantul Vasile.

• Manastirea Putna
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: