Manastirea Probota

La inceputul secolului XIV a luat fiinta pe Valea Siretului una din cele mai vechi sihastrii din Moldova. Calugarii se nevoiau cate doi-trei in mici chilii de lemn si isi castigau existenta din impletirea cosurilor de salcie de pe lunca Siretului. Cu timpul au construit o mica biserica cu hramul "Sfantul Nicolae", numita "Sihastria din Poiana" iar mai apoi, Voievodul Petru Musat a zidit aici o biserica de piatra, numind-o Manastirea "Probota" ( Fratia). Biserica de zid Sfantul Nicolae deteriorandu-se, a fost parasita definitiv de Petru Rares (domn in doua randuri: 1527-1538; 1541-1546). El zideste in 1530 actuala manastire Probota, sau Pobrata ("infratire" sau "fratie"), cum i se mai spunea pe vremuri. Pe zidul dinspre sud se pastreaza pisania in limba slavona, cu urmatorul continut: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, iata eu, robul Stapanului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila Lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, fiul lui Stefan Voievod cel Batran, a binevoit domnia mea cu buna mea voie in a 4-lea an al stapanirii (mele) imparatesti, a zidi acest hram intru numele Arhiereului facatoru de minuni Nicolae, fiind egumen chir Grigore in anul 7038 (1530)".
 

Petru Rares a inzestrat manastirea cu vesminte, argintarii, carti si a daruit multe si frumoase mosii. A zidit imprejurul bisericii chilii pentru egumeni si calugari, cladiri pentru gospodarie si in partea de nord a construit si o Casa Domneasca. Mitropolitul Dosoftei care a trait o perioada aici, a reparat-o in urma unui incendiu, a terminat edificiile din curte si trapeza, dupa care a inchinat manastirea Probota sfintei manastiri de la Ierusalim. In 1964 manastirea in care au vietuit totdeauna calugari, s-a desfiintat, devenind biserica de mir. In 1991  s-a reinfiintat ca manastire pentru calugari iar in 1994 a fost transformata in manastire pentru calugarite.

Biserica este zidita in plan treflat, cu interiorul compartimentat in altar, naos, camera mormintelor (gropnita) pronaos si pridvor, despartite prin ziduri de piatra, cu usi de comunicare intre ele. Altarul si absidele laterale sunt poligonale in exterior si semicirculare in interior. Absida altarului este prevazuta cu cele doua nise adanci obisnuite: proscomidia si diaconicul, avand fiecare cate o ferestruica mica. Turla este octogonala, deschisa pe naos si luminata prin patru ferestre. Pronaosul, de plan dreptunghiular, este strabatut de cate doua mari ferestre cu ancandramente de piatra. Biserica, cu peretii foarte grosi, are lungimea de 32,2 m, latimea 9 m si inaltimea maxima 27,7 m. Alte doua contraforturi sunt la pridvor si unul mai scurt la altar. Soclul bisericii este din piatra cioplita. Impodobirea fatadelor este data de randul de firide ce inconjoara biserica sub cornise, mai putin la pridvor. Firidele au fost la inceput pictate, dar azi pictura nu se mai vede. Caracteristica pentru arhitectura Probotei este preferinta pentru detalii si profilatura de traditie gotica.
 

In biserica se afla 21 de pietre tombale epigrafe, realizate intre 1464-1640, de o remarcabila valoare documentara si artistica; pietrarii au trecut de la elemente decorative geometrice la cele accentuat vegetale, inovatie reprezentativa pentru sculptura secolului al XVI-lea. In camera mormintelor (gropnita) sunt ingropati: Doamna Oltea, mama lui Stefan cel Mare, ; Doamna Elena, a II-a sotie a lui Petru Rares; doamna lui Petru Rares, fiica lui Ioan Despot.  Zidurile de aparare inalte de 6 metri, turnurile patrate si Casa domneasca (vestigii), intregesc ansamblul monahal cu elemente ale arhitecturii civile moldovenesti - printre putinele piese din secolul al XVI-lea care mai exista.
 

Pictura din interior a fost executata in tehnica fresca in 1536, cu unele refaceri in 1550 si restaurata in 1844, cand s-au refacut picturile din altar, incaperea mormintelor si naos. Numai pictura din pronaos si pridvor a ramas in cea mai mare parte originala. Pe bolta pridvorului se afla scena "Judecata de Apoi", pictata prima oara aici si la Humor. In pronaos, pe arcurile boltilor se mai pastreaza pictura cu cele sapte sinoade ecumenice. A fost pictata in intregime in exterior, dar cu timpul zugravelile au disparut si s-a tencuit din nou. Pe fatada sudica se mai observa urme din vechea pictura, putand fi distinse Acatistul Maicii Domnului si Arborele lui lesei. Pictorii care au realizat lucrarea nu sunt cunoscuti. S-a constituit o echipa din specialisti care fac cercetari asupra picturii pentru restaurarea ei cand mijloacele financiare vor permite.
 

Clopotnita se afla la nord-vest de biserica. Zidul din incinta a fost construit de Elena Doamna si
fiii in 1550. Actualul zid din piatra, cu creneluri de aparare, inalt de 8 m si turnul de la intrarea in incinta care se afla la est de biserica, au fost construite in vremea lui Vasile Lupu.
 

Colectia de istorie si arta veche, in organizare, cuprinde piese obtinute in urma sapaturilor arheologice, tesaturi din sec. XVI-XVII, obiecte de cult, vesminte (sec. XVIII).
 

• Biserica Sfantul Nicolae - Pec
  Publicat in : Biserica in lume
• Biserica Sfantul Nicolae tis Stegis - Kakopetria
  Publicat in : Biserica in lume
• Manastirea Sfantul Nicolae Popauti
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfantul Nicolae din Bejan
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: