Părintele Porfirie s-a născut în anul 1906, în micul sat Sfântul Ioan din insula Evia. A mers la şcoala primară numai doi ani. De mic copil, a citit viaţa Sfântului Ioan Colibaşul şi a vrut să îi urmeze. Astfel, la vârsta de 12 ani, a plecat în Sfântul Munte Athos, devenind ucenicul a doi fraţi care pustniceau în Kavsokalivia. A făcut ascultare desăvârşită, iar la vârsta de 16 ani a fost tuns monah, cu numele de Nichita. I-a iubit mult pe Hristos şi pe părinţii lui duhovniceşti şi foarte devreme a primit de la Dumnezeu harisma îna-intevederii.
La vârsta de 18 ani s-a îmbolnăvit grav, iar părinţii lui duhovniceşti l-au trimis la o mănăstire din afara Muntelui Athos, ca să primească tratament. S-a întors repede în Athos, cu sănătatea îmbunătăţită, însă boala a revenit şi de aceea părinţii i-au spus să rămână definitiv într-o mănăstire în afara Muntelui Athos. S-a dus la Mănăstirea Sfântului Haralambie din Avlonarios. Acolo a fost găzduit, pentru un timp, şi Arhiepiscopul Porfirie al III-lea al Sinaiului, care, după ce a constatat viaţa virtuoasă a Părintelui Porfirie, l-a hirotonit preot în data de 27 iulie 1927, dându-i numele de Porfirie.
In octombrie 1940, din iubire faţă de cei bolnavi, a cerut şi a fost numit slujitor la capela Spitalului Policlinic din Atena, lângă piaţa Omonia (adică exact în centrul capitalei Greciei - n. trad). A slujit aici vreme de 33 de ani. După pensionare, s-a stabilit în Kalisia, în regiunea Penteli, şi în anul 1979, după ce a primit acordul Mitropolitului Do-rotei al regiunii Attika, s-a stabilit la o fermă din Milesi. Apoi, cu binecuvântarea aceluiaşi mitropolit, a construit aici un metoc, respectiv Schitul de maici cu hramul Schimbarea la Faţă a Mântuitorului. în prealabil, cu acordul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei şi al Ministerului Educaţiei şi al Cultelor, înfiinţase schitul, cu statut de persoană juridică, având sediul la Atena, acesta fiind recunoscut din punct de vedere legal prin decret prezidenţial. La Milesi, pe Părintele Porfirie îl vizitau mulţi creştini ca să primească binecuvântarea şi sfaturile sale, căci devenise cunoscut ca un om al rugăciunii, al înţelepciunii, al smereniei şi al unei mari iubiri.
Părintele Porfirie a avut harisma înainte-ve-derii, a vindecării şi a străvederii, pe care le-a folosit mereu cu discernământ şi cu smerenie, spre ajutorarea oamenilor şi niciodată în scopul afirmării personale. Astfel, mii de oameni au primit ajutorul Părintelui.
Când şi-a prevăzut sfârşitul vieţii pământeşti, Părintele s-a întors în Sfântul Munte Athos, la chilia din Kavsokalivia, unde devenise monah, pentru a adormi somnul cel veşnic cu pace şi cu smerenie şi a fi îngropat fără ca oamenii din lume să afle. în data de 2 decembrie 1991, a adormit în Domnul, iar a doua zi trupul lui a fost îngropat după rânduială monahală, în timp ce sufletul lui deja se urcase la cer, lângă Domnul, pe care îl iubise mai mult decât orice altceva.
După adormirea lui în Domnul, despre Părintele Porfirie s-au scris multe cărţi, în diverse limbi. Astfel smeritul ieromonah Porfirie a devenit foarte cunoscut şi continuă să facă minuni şi să îi ajute pe cei care se roagă lui. Să avem parte de rugăciunea Lui!
Ana Kostaku
Părintele Porfirie mi-a spus..., Editura Egumenita
Cumpara cartea "Părintele Porfirie mi-a spus"
-
Parintele Porfirie Bairaktaris din Grecia
Publicat in : Parinti -
Acatistul Cuviosului Porfirie din Cavsocalivia
Publicat in : Acatiste -
Canonizarea Cuviosului Porfirie
Publicat in : Parinti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.