Rugaciunea Mantuitorului in Ghetsimani
Aceasta rugaciune este descrisa numai in Evangheliile sinoptice:
Matei XXVI, 36-45
Marcu XIV, 32-41
Luca XXII, 39-46
Domnul ne arata acum, mai ales firea Sa omeneasca. El este cuprins de intristare. Ca om, El stie ca numai prin rugaciune poate fi intarit sufleteste. Porunceste deci ucenicilor sa vegheze si sa se roage impreuna cu El. Apoi ia cu Sine pe Petru, pe Iacob si pe Ioan si le destainuieste tot zbuciumul care-I copleseste sufletul. Se departeaza dupa aceea si de ei, ca la o aruncatura de piatra, ca sa rosteasca o intreita rugaciune.
In prima rugaciune, Domnul cade cu fata la pamant si spune: "Parintele Meu, de este cu putinta, treaca dela Mine paharul acesta, dar nu precum voiesc Eu, ci precum voiesti Tu" (Matei XXVI, 39). El nu vrea sa se abata de la drumul Crucii, pe care Tatal l-a randuit din veac pentru mantuirea lumii, dar se cutremura in fata mortii pe care, neavand pacat, nici ca om nu trebuia s-o guste. "Si fiind in zbucium - noteaza Sf. Luca (XXII) - mai cu staruinta se ruga si se facuse sudoarea Lui ca picaturile de sange ce pica pe pamant. Si I s-a aratat inger din cer, intarindu-L". Dupa aceasta, El s-a intors spre Ucenici si, gasindu-i dormind, s-a adresat lui Petru, zicandu-le: "Asa, n-ati putut priveghea un singur ceas Impreuna cu Mine? Priveghiati si va rugati, ca sa nu intrati in ispita, caci "duhul este osarduitor, iar trupul neputincios" (Matei XXVI, 40-41). Dupa aceasta, Domnul s-a departat iarasi de ucenici si s-a rugat a doua oara, zicand: "Parintele Meu, de nu este cu putinta sa treaca de la Mine paharul acesta, ca sa nu-l beau, fie voia Ta!" (Matei XXVI, 42).
Acum el se incredinteaza cu totul lui Dumnezeu-Tatal si este gata sa-I implineasca voia nu numai ca Fiu, ci si ca om desavarsit. Apoi se intoarce din nou la ucenici si aflandu-i dormind, se retrage si se roaga pentru a treia oara, rostind aceleasi cuvinte.
Iisus este acum linistit sufleteste, impacat cu Sine insusi si deplin stapan pe voia Sa omeneasca. Prin puterea rugaciunii, El biruise inca odata ispita celui rau, care-L incercase dupa Botez si care, atunci, se departase de El numai pentru o vreme (Luica IV, 13). E gata pentru Patimi. Zbuciumul firii Sale umane a incetat cu desavarsire. El se supune de buna voie mortii pe care n-o merita si merge senin spre chinuri si Rastignire.
De aceea, cand se inapoiaza pentru ultima oara langa ucenici si-i gaseste cuprinsi de somn, nu-i mai mustra, ci-i lasa cu bunatate sa se odihneasca o vreme, priveghind asupra lor ca un parinte intelegator si bun. Vremea este insa extrem de scurta. Dinspre valea Cedronului, pe aleea ce duce in Ghetsimani, cei nelegiuiti vin spre Dansul cu arme, lumini de torte si faclii. Sosise ora ca Fiul Omului sa se dea in mainile pacatosilor, spre a fi osandit la Moarte pe Cruce. De aceea, Domnul trezeste pe ucenici, spunandu-le: "Sculati-va, sa mergem! Iata, s-a apropiat cel ce M-a vandut" (Marcu XIV, 42).
-
Deniile din Saptamana Patimilor
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii -
Saptamana Patimilor - JOIA MARE
Publicat in : Saptamana Patimilor -
Procesiuni din Saptamana Patimilor
Publicat in : Saptamana Patimilor -
Saptamana Patimilor
Publicat in : Saptamana Patimilor -
Invitatie la a fi lumina, in Saptamana Patimilor
Publicat in : Saptamana Patimilor
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.