Cuvant pastoral la Invierea Domnului 2013 - Hristos este Iubirea care se Daruieste!

† TIMOTEI
Prin harul lui Dumnezeu,
Episcop al Spaniei si Portugaliei
Cuvant pastoral la Invierea Domnului 2013
Hristos este Iubirea care se Daruieste!

Catre tot clerul si poporul dreptslavitor din Episcopia Spaniei si Portugaliei
Har, mila si pace de la Hristos Domnul nostru,
iar de la noi parintesti binecuvantari!

"Cine ne va desparti pe noi de iubirea lui Hristos? / Necazul, sau stramtorarea sau prigoana, sau foametea, / sau lipsa de imbracaminte, sau primejdia, sau sabia? (...) / Nici moartea, nici viata, nici ingerii, nici stapanirile, /nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici inaltimea, / nici adancul si nici o alta faptura nu va putea sa ne desparta pe noi / de dragostea lui Dumnezeu, cea intru Hristos Iisus, Domnul nostru”. (Romani 8, 35; 8, 38-39).

Prea Cuviosi si Prea Cucernici Parinti,
Iubiti credinciosi,
Hristos a Inviat!

"Eu sunt Cel ce sunt” (Iesire 3, 14) a fost raspunsul lui Dumnezeu catre Moise, atunci cand acesta l-a intrebat pe Cel cu Care vorbise in rugul aprins: "Dar de-mi vor zice: Cum Il cheama, ce sa le spun?” (Iesire 3, 13). Si a mai zis Dumnezeu: "Asa sa spui fiilor lui Israel: Acesta este numele Meu pe veci; aceasta este pomenirea Mea din neam in neam!” (Iesire 3, 15). Ne aducem cu totii aminte de acest emotionant dialog al lui Dumnezeu cu Moise, de chemarea pe care i-a facut-o lui Moise, de raspunsul acestuia si mai apoi de felul in care, prin el, Domnul avea sa fie eliberatorul poporului Sau din robia egiptenilor. Moise proorocul a marturisit lumii intregi, noua, celor de astazi, dar si celor de dupa noi, ca Dumnezeu este viu, ca exista si ca este principiul de existenta a tot ce este creat si necreat.

La plinirea vremii (Cf. Galateni 4, 4), Dumnezeu L-a trimis in lume pe unicul Sau Fiu pentru ca sa ne descopere inca un lucru minunat, anume ca El este iubire (Cf. 1 Ioan 4, 16), o iubire pe care inca de la inceputul crearii lumii a aratat-o omului. Dumnezeu l-a creat pe om pentru a-si impartasi iubirea. Insa omul, datorita ispitei venite din partea celui rau, a cazut in neascultare fata de Tatal sau, indepartandu-se de Acesta. Dar, pentru ca iubirea nu cade niciodata, a facut Dumnezeu posibila reintoarcerea omului la El, prin Fiul Sau, Care ne-a rascumparat pe fiecare dintre noi si ne-a reasezat in demnitatea de fii si mostenitori ai Lui, ai celei mai insemnate averi, ai iubirii celei nestricacioase si ai vietii vesnice. Iata, pe scurt, care este temeiul sarbatorii de astazi, motivul bucuriei acestei minunate zile.

Sfantul Apostol Pavel avea sa o spuna si el corintenilor ca: "Hristos a inviat din morti, fiind incepatura (a invierii) celor adormiti. Ca de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om si invierea mortilor. Caci precum in Adam toti mor, asa si in Hristos toti vor invia” (1 Corinteni 20-22).

Hristos a inviat si vine sa ne spuna din nou ca a inviat pentru noi si ca ne daruieste dragostea Sa.

El inviaza azi si in sufletul nostru si astfel ne da marturie viata Sa plina de iubire. El vine sa ne spuna ca fiecare in parte valoreaza mai mult decat lumea intreaga si ca, ramanand in comuniune cu El, nu avem a ne teme de nimic, niciodata.

Acesta este mesajul pe care Dumnezeu ni-l trimite azi, fiecaruia: ca ne iubeste mai mult decat orice si ca nimic nu-L face mai fericit decat sa imparta iubirea Sa cu noi, o iubire care nu se sfarseste niciodata si nu se imputineaza si nici se stirbeste in vreun fel.
 
Iubitii mei fii sufletesti,
Daca iubirea lui Dumnezeu este deplina, iubirea noastra este nedesavarsita. Datorita acestui fapt noi inca o cautam si incercam sa ne regasim prin iubire. In definitiv, aceasta este dorinta omului dintotdeauna: a iubi si a fi iubit.

Mantuitorul Hristos spune: "Eu si Tatal meu una suntem” (Ioan 10, 30). Ei bine, aceasta unitate este o comuniune de iubire a celor trei Persoane dumnezeiesti: Tatal, Fiul si Duhul Sfant, Treimea Sfanta si nedespartita a Carei fiintare este «fara-de-inceput» si care ne da noua, oamenilor, prin Fiul, experienta vie a Iubirii, ca o pregustare a indumnezeirii fagaduite noua.

Avem, asadar, nevoie de Fiul, de Mantuitorul nostru Iisus Hristos, de Cel Care ni Se daruieste noua, ca prin El sa Il avem pe Dumnezeu ca viata a noastra.

Sfantul Simeon Noul Teolog, intr-una din catehezele sale despre iubire, ne invata ca aceasta, Iubirea, are multe nume, dupa cum multe sunt si formele ei: "Multe sunt numele ei (iubirii), multe faptele ei, mai multe inca semnele, si inca si mai multe insusirile ei dumnezeiesti, dar firea ei este una si de asemenea intru toate privintele de negrait pentru toti (…), neinteleasa in ratiunea ei, neapropiata in slava, nepatrunsa in sfaturile ei, vesnica pentru ca este fara-de-inceput, nevazuta pentru ca e gandita dar nu este inteleasa” (Sfantul Simeon Noul Teolog, Cateheza 1 Despre Iubire, Cateheze, Scrieri II, Ed. Deisis, Sibiu, p. 23). In doar cateva randuri, Sfantul Simeon ne desluseste ceea ce cautam si dupa care, constient sau mai putin constient, alergam cu totii, iubirea, care este, dupa cum am vazut, de neatins, pentru ca este nepatrunsa si neinteleasa, dar, in acelasi timp, ea este acel ceva fara de care nu putem supravietui. Este precum aerul pe care nu-l vedem, dar fara de care nu putem trai.
 
Dragii mei,
Daca iubirea lui Dumnezeu, despre care am incercat sa spunem cate ceva din cele pe care sfintii parinti ni le-au descoperit, este atat de inalta si in esenta de nepatruns cu mintea, oare iubirea pe care o traim si respiram zilnic are ea aceeasi substanta? Cu siguranta ca ne-am dori-o de aceeasi profunzime, traita cu aceeasi intensitate precum o are Tatal, Fiul si Duhul Sfant, dar suntem constienti ca nu o putem avea. Daca nu-L cautam pe Dumnezeu si nu ne unim cu El, cu siguranta ca nu putem avea iubirea Lui decat in parte, precum in parte se manifesta si dorinta noastra.

In zilele noastre, ceea ce numim iubire are multe forme. Putem vorbi si de multele ei insusiri. Chiar ne grabim adesea sa le numim si sa le definim cat mai in amanunt, insa ma indoiesc ca astfel ii intelegem cu adevarat rostul. Daca ramanem superficiali, multumindu-ne sa gustam din ceea ce gresit patimile ne imbie si ne ofera sub forma iubirii, vom ramane fara indoiala nemangaiati si neimpliniti in dorul nostru. Dar, atunci cand cautarea noastra este in Dumnezeu si este sincera, eforturile noastre se incununeaza negresit cu biruinta Lui Hristos pentru noi si cu darul vietii Sale. De aceea, cautati-L pe Domnul!, ne indeamna si psalmistul David,pe Hristos Cel mort si inviat pentru noi si gustati din bucuria Invierii Lui!

Sfantul Ioan Gura de Aur ne spune atat de frumos: "Inviat-a Hristos si viata stapaneste. Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in groapa; ca Hristos sculandu-se din morti, incepatura celor adormiti s-a facut. Lui se cuvine slava si stapanirea in vecii vecilor” (Cuvant de invatatura al celui intre sfinti parintele nostru Ioan Gura de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, in sfanta si luminata zi a slavitei si mantuitoarei Invieri a lui Hristos, Dumnezeul nostru, Penticostar, Utrenia Invierii, Ed. Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, Bucuresti, 1973, p. 27).

Iubitii mei fii sufletesti,
Invierea Domnului nostru Iisus Hristos sa va aduca multa mangaiere si alinare in suferinte, bine stiind ca El a suferit mai inainte pentru noi si ca a biruit. Ne-a iubit si a biruit. Sa-L iubim si noi, ca biruinta Lui sa fie si a noastra!

Hristos a Inviat!
Al vostru catre Hristos-Domnul rugator,
† Episcopul Timotei
Madrid, Sfintele Pasti 2013

• Mielul de Sfintele Pasti
  Publicat in : Sfintele Pasti

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: