Masada este numele unui loc antic, renumit pana astazi pentru puternicul asediu roman asupra unui grup de refugiati evrei. Numele locului este de origine romana, provenind de la originalul ebraic "metada", care inseamna "fortareata". Fortareata evreilor ocupa o pozitie deosebit de strategica, fiind izolata pe una dintre cultime abrupte ale muntilor ce coboara brusc in apele vestice ale Marii Moarte, in pustiul Neghev, Regatul lui Iuda.
Dupa incheierea primului mare razboi dintre romani si evrei, un grup de evrei zeloti (sicari) s-au inchis in fortareata numita "Masada". Asediul roman asupra fortaretei a fost unul de mare amploare, ducand in cele din urma la sinuciderea in masa a tuturor celor din fortareata.
Sicarii erau acei evrei patrioti care adesea provocau rascoale si revolte populare. Ei au provocat si rascoala din anul 66, impotriva romanilor, recurgand la violente chiar si impotriva iudeilor romanizati. Urmarea miscarilor provocate de zeloti a fost distrugerea Statului evreu, de catre romani, care, in vremea imparatului Vespasian (anul 70), au distrus Ierusalimul, dimpreuna cu Marele Templu, provocand marea diaspora iudaica.
Rezistenta evreilor baricadati in fortareata de la Masada este, pana astazi, unul dintre cele mai puternice simboluri ale rezistentei nationale pentru pastrarea libertatii si a drepturilor religioase iudaice.
Masada, fortareata de la Marea Moarta
Spectaculoasa fortareata Masada a fost construita cu un secol mai inainte de Hristos, fiind intarita si extinsa in vremea regelui iudeu Irod cel Mare (74-4). Potrivit marturiei lui Iosif Flavius, un istoric romano-iudeu din secolul I, imparatul Irod cel Mare a fortificat cetatea de la Masada intre anii 37-31 i.Hr, pe post de loc personal de refugiu, in cazul vreunei revolte iudaice.
Stanca arida pe care se afla zidita fortareata se inalta la altitudinea de 470 de metri deasupra apelor Marii Moarte (la altitudinea de 59 de metri, nivelul planetar al apei). La aceasta se ajunge dinspre vest, pe un culoar de piatra ce porneste de la altitudinea de aproape 90 de metri.
Fortareata Masada a fost zidita pe tot platoul muntelui, aceasta coborand si in partea abrupta dinspre Marea Moarta. Platoul din varful stancii este foarte neted, avand o forma oarecum romboidala, cu laturile de 550 si 275 de metri. Intreg platoul era inconjurat de un zid de piatra, gros de aproape 4 metri si lung de aproximativ 1,3 kilometri.
Zidul inconjurator prezenta o multime de turnuri de observare si aparare, iar incinta fortaretei abunda in constructii, asemanandu-se foarte usor unui mic orasel. In fortareata se urca pe trei carari foarte inguste si abrupte, in capatul acestora aflandu-se puternice porti fortificate.
Dupa cucerirea Ierusalimului, de catre imparatul roman Titus Flavius Vespasianus, in anul 70, fortareata de la Masada a devenit ultimul refugiu al rezistentei antiromane a iudeilor. Astfel, in anul 66, fortareata de la Masada si-a dovedit din plin pozitia strategica si trainicia.
Sicarii refugiati in fortareata de la Masada erau condusi de Elazar ben Yair (ben Simon). In anul 70, acestora li s-au adaugat si alte familii de sicari, refugiate din Ierusalim cu putin inainte de daramarea Templului si a orasului. Potrivit datelor pastrate, se crede ca in fortareata s-au refugiat aproximativ 970 de iudei sicari.
Potrivit arheologilor, noii stapani ai fortaretei au modificat unele dintre cladirile acesteia. Astfel, o incapatoare sala a fost transformata in sinagoga, fiind orientata cu fata spre Ierusalim. Totusi, se poate ca sala sa fi fost chiar dintru inceput sinagoga. Aceasta este una dintre cele mai vechi sinagogi din Israel.
In interior se aflau 15 depozite de provizii, spre a fi de folos in caz de asediu. Acestea fusesera zidite de Irod cel Mare, care le si incarcase cu alimente (impartite pe categorii) si cu arme. Arheologii au scos la lumina mai multe vase de lut, cu inscriptii diverse privind continutul lor. Intre acestea, s-au gasit si sticle de vin, primite de imparatul Irod din Italia.
Imparatul iubitor de confort, Irod cel Mare, a zidit in Masada mai multe bai personale. Una dintre cele mai mari si spectaculoase bai din Masada a fost zidita pe o podea din piatra, sustinuta de 200 de coloane scurte. Din afara acesteia, un cos de fum incalzea podeaua si peretii baii. Acesta este un sistem antic de inalzire prin pardoseala, utilizat in special de romani.
Masada, istoria unui asediu impresionant !
Romanii au inconjurat fortareata, insa acestora le-a fost cu neputinta intrarea in interior. Asediul roman asupra fortaretei a durat vreme indelungata, romanii construind si o uriasa rampa de acces. Rampa romana se poate observa si astazi, in partea vestica a fortaretei.
In anul 72, guvernatorul roman din Iudea, anume Lucius Flavius Silva, in fruntea Legiunii romane a X-a Fretensis, a ajuns la poalele muntelui Masada. Numarul total al soldatilor romani care au fost chemati la Masada s-ar fi ridicat la aproape 9.000. Asediul roman a fost unul incredibil.
Astfel, romanii au zidit imprejurul fortaretei un al doilea zid, spre a nu putea scapa nici un evreu. Zidul roman, gros de aproape 2 metri si lung de 12 kilometri, facea legatura intre cele opt tabere romane. Mai apoi, ei s-au apucat sa zideasca o rampa de patrundere in fortareata, pentru aceasta ei carand sute de tone de piatra si pamant.
Iosif Flavius nu da marturie despre nici un contra-atac al sicarilor. Se marturiseste insa despre un atac mai vechi al sicarilor, asupra altei cetati din pustiu, acestia omorand mai bine de 700 de locuitori, deci nu se poate crede ca erau impotriva violentei. Crezand probabil in imposibilitatea romanilor de a patrunde in interiorul fortaretei, evreii nu au atacat sub nici o forma.
Unii istorici sustin ca, pentru zidirea uriasei rampe de acces, romanii au folosit sclavi evrei. Rampa are o inaltime de 114 metri, arheologii observand ca aceasta este, in mare parte, o rampa naturala. Pentru accesul in interiorul fortaretei era nevoie de inaltarea rampei cu numai 10 metri.
Rampa romana a fost terminata in primavara anului 73, dupa cateva luni de asediu. Astfel, in ziua de 16 aprilie 73, romanii au ajuns la zidurile fortaretei de la Masada. La patrunderea in interior, romanii au gasit toate cladirile incendiate, afara de depozitele de alimente, iar pe locuitori morti.
Se crede ca, pentru a nu cadea in mainile luptatorilor romani, care i-ar fi luat intr-o apriga robie, evreii baricadati in fortareata au preferat sa se sinucida in masa. Deoarece sinuciderea era interzisa de religia mozaica, se spune ca evreii au tras la sorti cativa barbati care sa-i omoare pe toti ceilalti, in cele din urma ramanand unul singur, care s-a sinucis. Se spune ca numai doua femei si cinci copii s-au ascuns intr-o cisterna de apa, spre a nu fi omorati. Acestia sunt cei ce au povestit istoria.
Neincendierea depozitelor de alimente insemna acceptarea mortii din barbatie, iar nu din lipsa conditiilor de supravietuire. Iosif Flaviu marturiseste ca romanii au gasit in Masada armanent suficient pentru intrarmarea a mai bine de zece mii de soldati.
Masada, atractie turistica !
Fortareata de la Masada, adica ceea ce a mai ramas din aceasta, a fost redescoperita in perioada anilor 1838-1842, de mai multi arheologi, iar taberele romanilor au fost descoperite in anul 1932, de arheologul Szoltan.
Sapaturile arheologice au fost intreprinse intre anii 1963-1965, sub indrumarea arheologului Yigael Yadin, iar reconstructia acesteia a inceput abia in anul 1966, Masada fiind astazi un loc de mare atractie turistica. Astazi, accesul spre aceasta se face, fie pe o poteca serpuitoare si abrupta, ce urca 280 de metri, fie cu o telegondola, suspendata pe stalpi metalici.
In anul 1973, aici au avut loc o parte din filmarile la controversatul si mult blamatul film anti-crestin "Iisus Hristos Superstar". In anul 2001, fortareata de la Masada a fost trecuta in lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural al Organizatiei UNESCO. In anul 2007, pe locul fortaretei a fost amenajat un amplu muzeu arheologic.
Teodor Danalache
-
Manuscrisele de la Marea Moarta
Publicat in : Editoriale -
Marea Moarta
Publicat in : Pelerinaje -
Manastirea Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai
Publicat in : Biserica in lume -
Iordanul - apa in care a fost botezat Hristos
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.