Epicureismul roman. Titus Lucretius Carus

Epicureismul roman. Titus Lucretius Carus


Epicureismul roman. Titus Lucretius Carus
 

Titus Lucretius Carus s-a nascut in 99 i.Hr. si a murit in 55 d.Hr. Despre viata sa nu stim nimic. Fr. A. Lange, care-i dedica un studiu substantial in a sa celebra lucrare "Geschichte des Materialismus", crede ca Lucretius a cautat cu ardoare sa gaseasca un temei filozofic sigur pentru viata sa si el a gasit acest temei in filozofia lui Epicur. Entu­ziasmat de filozofia epicureiana scrie poezia sau poemul didactic "De rerum natura", si face acest lucru ca sa castige pentru aceasta filozofie si pe prietenul sau poetul Memmius. In opozitie cu felul de a fi al epicu­reilor, poemul lui Lucretius este strabatut de duh serios, aproape stoic. Limba in care este scris acest poem este simpla si aspra. Poetii epocii lui Augustus, care depasisera de mult acest fel de a scrie, il lauda totusi pe Lucretius.

 

Poemul sau cuprinde sase carti al caror continut este urmatorul: Cartea intai. Religia este originea tuturor superstitiilor si a tuturor gro­zaviilor, prin teama pe care ea o trezeste cu pedepsele vesnice, ea ucide in om bucuria vietii si linistea sufleteasca. Din nimic nu se poate naste nimic. Cine afirma contrariul acela nu este insufletit de spiritul stiintific. Atomii sau inceputurile (primordia, principia rerum) se misca prin spatiul gol al nesfarsitului univers, iar organizarea teleologica a lumii este numai un caz special intre alte cazuri;

Cartea a II a. In cartea aceasta Lucretius se ocupa de miscarea "atomilor si de calitatile acestora. Miscarea atomilor, zice el, este vesnica, iar forma acestora este foarte variata, cand netezi, cand aspri si colturosi etc. Prin forma lor atomii impresioneaza simturile noastre. Numarul for­melor este marginit, dar din fiecare forma exista o infinitate de atomi. Din combinatia acestor atomi se nasc lucrurile, asa cum din combinarea literelor se formeaza cuvintele. Dintr-o anumita combinatie a atomilor si influenta acestora se nasc senzatiile. Iar la sfarsitul acestei carti se gaseste expusa conceptia materialistilor antici despre numarul infinit al lumilor, care dispar pentru ca sa apara iarasi.

Cartea a III a. In aceasta Lucretius isi pune la contributie toate pu­terile pentru a lamuri care este esenta sufletului si a combate conceptia despre nemurirea lui. Punctul de plecare este incercarea de a inlatura frica in fata mortii, care, credea Lucretius, este originea tuturor viciilor. Acesta face deosebirea dintre suflet (anima) si spirit (animus). Atat su­fletul cat si spiritul sunt, dupa Lucretius, de natura materiala, constituita din atomi rotunzi si foarte mici. Dar atunci cum este posibila senzatia si celelalte fapte sufletesti? Ca sa poata raspunde la aceasta intrebare di­ficila Lucretius sustine ca mai exista o parte a sufletului, ce este nespus de fina si interioara, pe care el o numeste "sufletul sufletului". Dar intrebarea la care Lucretius nu poate raspunde este : Cum se face ca un corp material are senzatii, ce nu mai sunt materie ? Intrebare la care, de la Lucretius incoace, multi filozofi, n-au putut sa dea nici un raspuns.

La sfarsitul acestei carti, Lucretius ajunge si el, ca si Epicur, la concluzia ca moartea este ceva indiferent, fiindca atunci cand suntem noi, nu este ea si atunci cand este ea, nu mai suntem noi.

Cartea a IV a. Cuprinde antropologia lucretiana. Este interesanta aceasta, din pricina ca, spre sfarsitul ei, Lucretius expune conceptia ma­terialista despre om si mai ales el trateaza despre importanta vietii sexuale.

Cartea a V a. Expune istoria lumii si a evolutiei vietuitoarelor, mai ales a omului. Tot aici el mai vorbeste despre originea graiului, a artei, a statului si a religiei, asadar in aceasta parte, Lucretius se ocupa de fi­lozofia istoriei. Pentru acest poet-filozof religiozitatea adevarata nu o constituie ceremoniile cultice, ci linistea cu care omul considera tot ceea ce se intampla in lume.

Cartea a VI a. Vorbeste despre fenomenele extraordinare ce se intampla in natura si despre bolile de care sufera omul.

Lucretius a influentat puternic asupra cercului literar din timpu lui Augustus si mai ales asupra lui Horatiu, care, sub aceasta influenta s-a considerat un timp epicureu, ca mai apoi, iesind de sub aceasta in fluenta, sa se considere stoic, pentru a sfarsi sa nu mai jure pe cuvintele nici unui maestru. De asemenea si Virgiliu cat si Ovidiu au fost influentati de Lucretius. Dar acesta este mai ales important in istoria filozofie fiindca a influentat pe filozofii materialisti ai tuturor veacurilor, pana la materialistii moderni.

 

N.B.

 

 

 

24 Iulie 2012

Vizualizari: 37811

Voteaza:

Epicureismul roman. Titus Lucretius Carus 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Calatoria mea prin lumea de dincolo
Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei
Ultima vanzare a pacatului
Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei
Biserica, Lume si Imparatie
Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei
Ai grija!
Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36)
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37)
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact