Pictura din pronaos

 

Din punct de vedere arhitectonic, pronaosul (nartexul sau nartica) are in general forma dreptunghiulara, fiind de obicei mai lung si mai in­capator decat naosul. La bisericile mai vechi, indeosebi in Moldova, pronaosul e despartite de naos prin zid cu usa. Zu­gravii aveau deci de pictat inca o suprafata importanta.

 

La bisericile de tip mai nou (mai ales in Muntenia), peretele desparti­tor dintre naos si pronaos a fost inlocuit cu stalpi sau a fost suprimat cu totul, stergandu-se astfel distinctia intre naos si pronaos, care era atat de riguroasa si de importanta in disciplina vechii Biserici crestine.

 

Daca sunt doua bolti, pe cea dintai se zugraveste Toata suflarea (ps.

148) : un cer, in mijlocul caruia troneaza Hristos, inconjurat de ingeri, la unele biserici se adauga chipuri de animale domes­tice si salbatice, munti, ilustrandu-se astfel participarea sau co­laborarea lumii, a naturii si a intregii firi create la proslavirea lui Dum­nezeu.

In a doua bolta se deseneaza alt cer, in care se ilustreaza Axionul li­turgic, al Liturghiei Sf. Vasile (De Tine se bucura.).

 

In mijloc troneaza Sf. Fecioara ca oranta, cu mainile intinse a ruga si ocrotire, avand uneori la pieptul ei un medalion ou Pruncul. E inconjurata de ingeri, care o sustin, si de rotocoale de prooroci mesianici. In pandantivii fiecarei turle sau la unghiurile boltilor se zugravesc chipuri de imnografi, melozi, sezand si scriind (ca si Evanghelistii de la baza turlei Pantocratorului).

 

Daca e o singura bolta, pe ea se zugraveste de obicei chipul Sf. Fe­cioare oranta, cu, sau fara medalionul Pruncului pe pieptul ei.  

Mai jos, pe abside, pe peretii drepti, impartiti si ei in mai multe zone sau registre longitudinale, ca si in naos, se zugravesc in zona superioara sinoadele ecumenice, iar in regis­trele de mai jos se ilustreaza scene principale din viata si patimirea sfintilor mucenici din calendar, pictate in compar­timente (tablouri) mai mari sau mai mici. Ilustrarea Mineielor incepe de obicei cu luna Septembrie, pe peretele de rasarit al pronaosului, din stanga usii de intrare in naos. Fiecare tablou zugraveste un moment sau un eveniment caracteristic al Sfantului respectiv ; o inscriptie sumara indica ziua si luna in care Sfantul a mucenicit si e sarbatorit.

 

Tabloul votiv al ctitorului bisericii, prosternandu-se in fata Mantuitorului sau oferindu-I ca dar biserica zidita de el si uneori chiar chipuri de donatori (ca Mamul, in Oltenia), ocupa de obicei registrul inferior al pe­retelui de apus al pronaosului, de o parte si de alta a usii de intrare.

 

Bisericile moldovenesti se pot imparti in doua grupe, in ceea ce pri­veste felul de a zugravi bolta pronaosului. Unele o prezinta acolo pe Sf. Fecioara-rugatoare (mijlocitoare), purtand pe dumnezeiescul Prunc si in­conjurat de ingeri (la Balinesti, Probota, Popauti, Humor, Moldovita, Sf. Dumitru din Suceava, Voronet, Neamtu, Cetatuia s.a. Uneori o fasie cir­culara,  cu  chipuri de Sfinti prooroci, incadreaza  chipul  Sf.  Fecioare.

 

Alte biserici reprezinta pe bolta pe Cel Vechi de zile, inconjurat de ingeri si tronuri, sau "Filoxenia", de asemenea incadrata de ingeri (ca la Sucevita, Hlincea si Golia), iar uneori pe Iisus-Emanuel.

 

La bisericile al caror pronaos are doua cupole (ca la Sucevita si Sf. Gheorghe din Suceava), pe una se zugraveste Sf. Fecioara, iar pe cealalta Botezul ori Sf. Treime sub forma "Filoxeniei" lui Avraam. Pe pandantivi se zugravesc chipuri de ierarhi, melozi si imnografi.  

 

Pe arcurile transversale ale boltilor se zugravesc chipurile de sfinti in medalioane, uneori prooroci (ca la Cetatuia) sau stilizari de plante. Pe zona de sus a peretilor (inclusiv timpanele) de deasupra usilor, se zugra­vesc sinoadele ecumenice, Acatistul Sf. Fecioare la Parhauti, uneori Deisis. Pe zona de jos a peretilor se zugravesc de obicei sfintii din Mineie (Sinaxarul), in ordinea anului bisericesc (incepand cu luna septembrie) si in limita spatiului ramas liber - scene din viata si minu­nile unor Sfinti.  

 

 

.