In calendarul bisericesc, lasatul secului pentru Postul Sfintelor Pasti are doua etape: Duminica Infricosatoarei Judecati - cand se lasa sec de carne (23 februarie 2025) si Duminica Izgonirii lui Adam din Rai - cand se lasa sec de branza (2 martie). Dupa lasata secului de carne, urmeaza Saptamana Branzei, cand crestinii pot consuma toate produsele lactate si ouale. Incepand de luni, 3 martie, crestinii se vor abtine de la mancarea produselor de origine animala, oua si produse lactate. Insa, trebuie sa stim ca perioada de pregatire pentru sarbatoarea Invierii Domnului nu implica doar restrictii alimentare, ci si o schimbare a modului de viata, o infranare de la anumite gesturi, cuvinte si ganduri. Un om care posteste trebuie sa fie mai iubitor si daruitor.
Anul acesta, Postul Sfintelor Pasti incepe pe 3 martie. Postul Sfintelor Pasti este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. Din acest motiv in popor este cunoscut si sub denumirea de Postul Mare.
In primele trei secole, durata si felul postirii erau diferite. Astfel, unii posteau numai o zi sau doua inainte de Pasti, altii trei zile, altii o saptamana, iar altii mai multe zile, chiar pana la sase saptamani inainte de Pasti. Saptamana Sfintelor Patimi, ultima saptamana din post, nu era integrata in postul Paresimilor, ci se socotea aparte. Incepand cu secolul al IV-lea, dupa uniformizarea datei Pastilor, hotarata la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Rasarit a adoptat definitiv vechea practica, de origine antiohiana, a postului de sapte saptamani, durata pe care o are si astazi.
In timpul Postului Sfintelor Pasti, Biserica a stabilit sa se oficieze Sfanta Liturghie doar sambata, duminica si de sarbatoarea Buneivestiri. In celelalte zile ale saptamanii trebuie sa se savarseasca numai Liturghia Darurilor mai inainte sfintite.
In timpul Postului Sfintelor Pasti se posteste astfel: in primele doua zile (luni si marti din saptamana prima) se recomanda post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare pana spre seara; la fel in primele trei zile (luni, marti si miercuri) si ultimele doua zile (vinerea si sambata) din Saptamana Patimilor. Miercuri se ajuneaza pana seara (odinioara pana dupa savarsirea Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite), cand se mananca paine si legume fierte fara untdelemn. In tot restul postului, in primele cinci zile din saptamana (luni-vineri inclusiv) se mananca uscat o singura data pe zi (seara), iar sambata si duminica de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn si putin vin.
Se dezleaga de asemenea la vin si untdelemn (in orice zi a saptamanii ar cadea), la urmatoarele sarbatori (insemnate in calendar cu cruce neagra): Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul (24 februarie), Sfintii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, inainte-serbarea si dupa-serbarea Buneivestiri (24 si 26 martie), precum si in ziua Sfantului Gheorghe (23 aprilie), iar dupa unii si in Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) si in Duminica Floriilor se dezleaga si la peste (cand insa Bunavestire cade in primele patru zile din Saptamana Patimilor, se dezleaga numai la untdelemn si vin, iar cand cade in vinerea sau sambata acestei saptamani, se dezleaga numai la vin).
Iulian Predescu
-
Obiceiuri - Lasata Secului de Pasti
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii -
Datina la Lasata secului
Publicat in : Poezii ortodoxe -
Lasata Secului pentru Postul Sfintei Marii
Publicat in : Viata liturgica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.