Biserica Ortodoxa a randuit Lasata Secului pentru inceputul Postului Sfintei Marii pe data de 31 iulie. Insa, daca aceasta data cade miercurea sau vinerea, se lasa sec cu o zi mai inainte. De asemenea, postul se prelungeste si in ziua sarbatorii insesi, daca aceasta cade miercurea sau vinerea, facandu-se dezlegare la untdelemn, peste si vin.
De regula, cuvantul sec, din sintagma precum "lasatul secului", este inteles de noi ca fiind sinonim cu uscat, fara grasime, de post. In realitatea insa, accentul nu trebuie sa cada pe mancare, pentru ca secul pe care il lasa postul ortodox este seclum (saeculum), adica lumea, in sensul de mondenitate, moda, obiceiuri lumesti.
Pentru societatea noastra postul este inteles gresit. Multi considera postul o forma nefireasca prin care omul este persecutat pentru pacatele sale, altii au facut din post un scop in sine, uitand ca postul este un mijloc prin care ne infranam poftele noastre cele egoiste.
Pentru traditia crestina postul reprezinta o normalizare a naturii noastre, si nu o persecutare a acesteia. Dupa invatatura crestina omul firesc este cel de dinainte de pacat, deoarece pacatul este o manifestare contrara firii. Ca si omul primordial, astazi, omul contemporan uita de Dumnezeu prin pacat. Putem spune ca astazi postul este mai necesar ca oricand, daca tinem seama ca omul este alipit de valorile materiale si saracit de Dumnezeu. Pentru un crestin autentic adevarata bogatie este atunci cand a reusit sa-L omeneasca pe Dumnezeu (sa locuiasca Dumnezeu in el) si sa se indumnezeiasca.
Cum trebuie sa postim
Tipicul cel Mare si invatatura pentru posturi din Ceaslovul Mare prescriu ajunare lunea, miercurea si vinerea, pana la Ceasul IX, adica pana la ora 15.00, cand se consuma mancare uscata. Martea si joia se consuma legume fierte, fara untdelemn, iar sambata si duminica se dezleaga la untdelemn si vin. La 6 august (sarbatoarea Schimbarii la fata), in orice zi ar cadea, se face dezlegare la untdelemn, peste si vin. In timpul acestui post se citesc in bisericile manastiresti cele doua Paraclise ale Maicii Domnului, din Ceaslov.
Originea Postului Sfintei Marii
Originea acestui post trebuie pusa prin sec. V, cand cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat si cand sarbatoarea Adormirii ei a inceput sa primeasca o mai mare importanta. La inceput insa, nici timpul din an, nici durata si nici felul postirii nu erau la fel peste tot. Unii (in partile Antiohiei) posteau o singura zi (6 august), altii mai multe zile (4 la Constantinopol, 8 la Ierusalim); unii posteau in luna august si de aceea postul era numit si postul lui August, altii in septembrie, iar altii nu posteau deloc, socotind ca sarbatoarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la viata pamanteasca la cea cereasca. Data si durata postului au fost uniformizate in toata Ortodoxia abia in sec. XII, la sinodul local din Constantinopol, tinut la 1166 sub patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a hotarat ca postul sa inceapa la 1 august si sa dureze 14 sau 15 zile, pana la sarbatoarea Adormirii (15 august).
A.C.
Citeste: Legatura fireasca si suprafireasca a Maicii Domnului cu dumenzeiescul ei Fiu, Iisus Hristos
Icoanele Maicii Domnului
Invatatura despre Post in Biserica Ortodoxa
Maica Domnului in viata Bisericii si in evlavia credinciosilor ortodocsi
-
Paraclisul Maicii Domnului
Publicat in : Rugaciuni - Rugaciuni Ortodoxe -
Paraclisul Maicii Domnului
Publicat in : Cantarea
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.