Opera lui Aristotel
Intr-un timp relativ scurt, Aristotel a realizat o opera filozofica destul de vasta. In ceea ce priveste lucrarile aristotelice nu mai este de mare importanta ordinea acestora, ca la Platon, ci mai ales problema autenticitatii acestora. Dupa caracteristica lor literara acestea se impart in trei grupe.
1. Lucrarile editate de Aristotel insusi. Acestea au o forma dialogica si isi au originea in epoca in care Aristotel apartinea Academiei platonice. Din nefericire acestea s-au pierdut, nemairamanand decat cateva fragmente razlete.
2. Colectii facute cu ajutorul elevilor sai pentru trebuintele cursurilor in "Lykeion". Acestea cuprindeau materia cea mai diferita. Este instructiva in aceasta privinta lucrarea "Constitutia ateniana" gasita si editata in 1892 de Kaibel si de Wilamowitz care n-ar fi decat o parte dintr-o opera monumentala ce purta titlul Politeia.
3. Lucrari pur stiintifice. Acesteia ni s-au pastrat in intregime si au forma expozitiva, in forma unor prelegeri, ele continand neglijente stilistice suparatoare si locuri extrem de obscure, explicabile prin moartea neasteptata a autorului, care l-a impiedicat de a le mai revedea. Aceste scrieri se impart in :
a) Scrieri cu caracter logic ce au fost adunate in epoca bizantina sub titlul Organon (unealta spirituala). Aici sunt grupate: Categoriile (moduri ale existentului) ; Analitica priora (despre silogisme) si Analitica posteriora (despre argumente, definitii si impartiri); Peri arimineias (De interpretatione, despre principiu si judecata) si Topica, ce reprezinta un fel de indreptare pentru arta de a discuta si o colectie a sofismelor sofiste, pe care Aristotel le combate, descoperindu-le erorile logice.
b) Scrieri din domeniul stiintelor naturii: Fizica (in opt carti), Despre cer (4 carti), Despre nastere si disparitie (2 carti), Meteorologie (4 carti), Despre suflet (3 carti), Istoria mare a animalelor (10 carti) si asa-zisa Parva naturalia.
c) Scrieri etice. Opera principala este Etica Nichomachiana (in 10 carti), numita asa dupa Nicoimachos, fiul lui Aristotel din a doua casatorie. Eudemos, un elev al lui Aristotel, a preluat aceasta etica, si este cunoscuta sub numele de Etica Eudemica. In afara de acestea mai este cunoscuta o a treia, care nu este decat o prelucrare a celorlalte doua de mai sus, si este cunoscuta sub numele de Etica mare (Magna moralia). Aristotel a mai scris si o lucrare de etica practica sau aplicata cu titlul Politica (in opt carti), ce a ramas neterminata. Tot aici mai amintim un dialog "Eudemos", care s-a pierdut.
d) Scrieri din domeniul esteticii : Retorica (in 3 carti) si Poetica.
e) Scrieri cu caracter filozofic general : Metafizica (in 14 carti).
Opera lui Aristotel are o istorie foarte interesanta. Aristotel a lasat manuscrisele sale prin testament lui Teofrast, care, la randul lui, le-a lasat unui oarecare Nelsus, un elev al lui Aristotel. Strabo istoriseste ca, pentru a le salva de furia de colectionar a printului de Pergamon, opera aristotelica a trebuit sa fie ascunsa intr-o pivnita umeda, unde a zacut 13 ani si ca de acolo a fost adusa abia pe la 100 i.Hr. la Atena, si de aici, prin Sulla, la Roma. Aceasta relatare priveste numai manuscrisele lui Aristotel, fiindca in secolul al III-lea i.Hr. operele acestuia erau cunoscute. In 50 i.Hr. a aparut la Roma o editie noua a tuturor lucrarilor aristotelice sub ingrijirea lui Andronicos din Rodos. Aceasta editie constituie temeiul traditiei aristotelice, cunoscut si astazi. Ea a aparut mai intai in limba latina, cu un comentariu al arabului Averroes, in Venetia (1489), apoi in limba greaca (1495). Dupa aceea studiul filozofiei aristotelice a fost neglijat pana in secolul al XIX-lea, cand incepe sa renasca iarasi. In acest secol cea mai completa editie a operelor aristotelice o constituie editia Academiei de stiinte din Berlin, care a aparut in 5 volume (1831-1870). Apoi a aparut marea editie a aceleiasi Academii a Comentariilor grecesti (Commentaria in Aristotelem Graeca) in 23 de volume si 3 volume supliment. O alta editie a textelor aristotelice, insotite de un aparat critic, a fost publicata in "Bibliotheca Teubeneriana".
N.B.
-
Operatiile estetice
Publicat in : Morala -
Estetica omului fara idei medieval
Publicat in : Editoriale -
Crestinul, intre filocalie si estetica uratului
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Spre o estetica a Imparatiei in Duhul Sfant
Publicat in : Religie -
Filocalie si psihanaliza - Valoarea spiritualitatii filocaliei
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.