Asceza

Asceza


Asceza

Minunea nuntii din Cana, schimbarea apei in vin, ofera imaginea clasica a transformarii naturii umane, spre care se indreapta toate eforturile ascezei. Aceasta este metanoia, rasturnarea intregii iconomii a fiintei umane sau cea de-a doua nastere in lumea Duhului. Ritualul exorcismului de la Botez ne scoate de sub puterea printului acestei lumi, iar ritualul tunderii arata ca omul a devenit cu totul altul, chiar in firea lui. Aceasta este ruperea cea mai radicala de trecut, moartea sa foarte reala si nasterea, nu mai putin reala, a noii fapturi: Iata, totul este nou (cf. Apoc.

21, 5). Asa cum spunea N. Cabasila, vorbind despre ritualul dezgolirii: "Mergem spre lumina cea adevarata fara a lua nimic cu noi. lasam imbracamintea din piele pentru a ne reintoarce la mantia imparateasca. apa Botezului distruge o viata pentru a naste o alta".

Asceza urmeaza foarte indeaproape calea Sfintelor Taine. In aceasta ordine, orice oprire reprezinta o cadere: cel ce se uita indarat nu este potrivit pentru imparatia lui Dumnezeu (Luca 9, 62). Dinamismul acestei noi vieti aspira la ultim, la imposibil, la ceea ce bunul-simt al acestei lumi considera nebunie.

Intre asceza si moralitate este o diferenta de natura. Moralitatea regleaza conduita supunand-o imperativelor morale. Dar toata constructia bazata doar pe fortele naturale fragile si fatada etica poate sa ascunda foarte bine fariseismul "mandriei smeritilor". Or, "virtutea", dupa asceti, este dinamismul uman declansat de prezenta lui Dumnezeu. Cu privire la pilda drahmei celei pierdute, N. Cabasila noteaza: "Stapanul S-a plecat spre pamant si Si-a regasit chipul". Dar harul presupune libertatea vointei. Libertatea umana si harul, in sinergia lor perfecta, se fac reciproc roditoare. "Truda si sudoarea" nevointei ascetice (N. Cabasila) ne apartin si nu micsoreaza cu nimic gratuitatea daruirii harismelor si intaietatea lor. "Faptele" pentru spiritualitatea rasaritena nu desemneaza deloc actiuni morale (in sensul opozitiei protestante dintre credinta si fapte), ci lucrare teandrica, lucrare umana inauntrul lucrarii divine.

Vazuta in mod negativ si de jos, asceza este "razboiul nevazut", neincetat, fara odihna; in mod pozitiv si vazuta de sus, este iluminare, dobandire de daruri, stare harismatica. Dupa cuvantul Sfantului Serafim de la Sarov fecioarele nebune din parabola evanghelica erau pline de virtuti, caci, nebune, ele erau totusi "fecioare", dar goale de darurile Duhului Sfant. De aceea, rugaciunea adresata Duhului Sfant cere "Curateste-ne de toata intinaciunea" si "vino si Te salasluieste intru noi".

Un ascet debuteaza prin vederea propriei sale realitati umane: "Cunoaste-te pe tine insuti", fiindca nimeni nu-L poate cunoaste pe Dumnezeu daca nu se cunoaste mai intai pe sine insusi (Sfantul Antonie cel Mare). "Cel ce-si vede Pacatul este mai mare decat cel ce invie mortii" si "cel ce se vede pe sine insusi este mai mare decat cel ce a vazut ingeri"

(Sfantul Isaac Sirul). Se intelege maretia unei asemenea viziuni, pentru ca cel mai mare paradox al raului, dupa Sfantul Grigorie de Nyssa, este de a fi cufundat existenta in nonexistenta. Existentialismul ateu face din aceasta o filoso-fie a absurdului: "Fiinta este fara rost, fara cauza, fara necesitate". "Tot ce exista se naste fara rost, se prelungeste din slabiciune, moare la intamplare. Se recunosc aici cele trei bariere ale pacatului (de care vorbeste N. Cabasila), pe care le-a ridicat Hristos: slabiciunea fireasca, vointa pervertita, si, in cele din urma, moartea. Fara Hristos, ramane doar o revolta neexistentiala (Camus, Bataille) impotriva absurditatii, inoperabila, fiindca la punctul terminal asteapta disparitia in neant. Angoasa devine delirul unei "bucurii chinuitoare" manifestata printr-un ras salbatic si inuman (profetizat deja de Kirilov in Demonii de Dostoievski). Dimpotriva, Canonul Sfantului Andrei Cretanul (citit in timpul Postului Mare) si Canonul Sfantului Ioan Damaschin (Prohodul) introduc in desavarsita cunoastere a sufletului omenesc si reprezinta un fel de scafandru ascetic care se coboara si exploreaza adancurile.

Dupa vederea propriului sau abis, imbogatit de aceasta infricosatoare viziune, sufletul aspira intr-adevar la mila lui Dumnezeu; ("Din adancul pacatelor mele, chem adancul harului Tau"); dar inaltarea e treptata. "Scara Raiului" a Sfantului Ioan Scararul isi desfasoara miscarea anagogica in trepte, iubirea aflandu-se abia pe ultima - treapta suprema. Astfel, intelepciunea ascetica atrage atentia asupra pericolului usuratatii oricarui joc de iubire, al greselii prin identificarea inalte de vreme! Iubirea adevarata este intotdeauna fructul maturitatii spirituale.

Climatul de smerenie din ce in ce mai adanca si lucrata invaluie viata ascetica pe toata durata ei. Sfantul Antonie, in momentul mortii, stralucind tot in lumina, spune: "N-am pus inca inceput pocaintei". Ea este singura putere care distruge radical orice resentiment, revendicare si egocentrism. "Cu cat omul este mai gol, cu atat este mai plin de el insusi", spunea Puskin.

Smerenia este cea mai mare putere caci muta axa vietii omului in Dumnezeu; universul nu se mai invarteste in jurul egoului sau, caci omul se situeaza pe sine in centrul sfant al apropierii de Dumnezeu, aflandu-si astfel adevaratul sau loc.

In razboiul nevazut, atentia este atrasa catre izvorul spiritual al raului. Pacatul vine de sus, se savarseste in spirit si abia dupa aceea se exprima psihic si trupeste.

Asceza conduce deci spre ierarhia structurii ontologice, unde ea lucreaza stapanirea spiritualului asupra materialului. Ea comporta o reabilitare ascetica a materiei, tot asa cum "patimile sunt bune in mana Parintilor duhovnicesti". La Sfantul Maxim Marturisitorul chiar epithymia, senzualitatea, poate deveni dorire arzatoare de Dumnezeu.

Asceza redreseaza intentionalitatea pasiunilor, le orienteaza prin curatia inimii si prin acea stiinta, acea cultura numita de Sfintii Parinti "paza mintii si a inimii". Prin locuirea m mima, dupa Origen, Hristos preschimba inima dupa chipul Lui. Spiritualitatea "celor mari" aduce sufletelor sentimentul nobletii lor tarzii, ametitoarea demnitate de copil al lui Dumnezeu (Sfantul Macarie). Aceasta conceptie ajunge pana la asemanarea cu Arhetipul-Iubitor de oameni, Hristos, Care o restituie intregului neam al lui Adam.

Efortul ascetic trezeste amintirea mortii, care nu este altceva decat marea chemare si nostalgia vesniciei; darul lacrimilor, care vin in continuitatea apelor Botezului (pocainta); trezvia duhovniceasca si rugaciunea cea neincetata. Omul se vede usurat de greutatea pamanteana, despuiat de ego-ul sau.

Lumea in care traieste un ascet este insasi lumea lui Dumnezeu, emotionant de vie, caci ea este lumea rastignitilor inviati. In lumina flacarii care arde in cele mai din adanc ale sufletului sau, se vede intr-un "sarac" ceea ce Evanghelia numeste "bogatia lui Dumnezeu" (cf. Luca 6, 20). De la tot ce este "a avea" omul trece la "a fi": el devine astfel rugaciune intrupata.

Dumnezeu este simplu si sanul Tatalui este Unitatea prin excelenta. Raul este complicat si, tocmai prin aceasta, dis-persant. Asceza reuneste si intregeste "dupa Chipul" simplitatii divine.

Un ascet autentic, in unitatea lumii sale launtrice, contempla "adevarurile lucrurilor", ratiunile tainice ale lui Dumnezeu si, prin puterea propriei sale unitati, inclina planul material spre destinul lui ultim, acela de a fi lauda lui Dumnezeu - Liturghie.

Paul Evdokimov

.

10 Ianuarie 2008

Vizualizari: 4063

Voteaza:

Asceza 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Experienta vietii cu Hristos
Experienta vietii cu Hristos Mărturisesc că nu m-am gândit să public o carte de teologie, cu atât mai puțin un volumde predici, cu toate că mi-aș fi dorit mult să o pot face. Întrebată fiind dacă am supărat-o cu ceva, buna mea mamă, Rozalia Flueraș, spunea că nu am supărat-o decât cu 62.00 Lei
Slujind lui Dumnezeu si semenilor
Slujind lui Dumnezeu si semenilor Libertatea cea mai adâncă este de a te lăsa mereu răpit în Hristos, pentru a petrece cu El în veșnicie. Numai în Biserică, ascultând și împlinind poruncile lui Dumnezeu și învățătura evanghelică, credinciosul se poate împărtăși de roadele jertfei lui Hris 49.00 Lei
Acatistier al Sfintilor Isihasti si Marturisitori
Acatistier al Sfintilor Isihasti si Marturisitori Preaslăvirea lui Dumnezeu și cinstirea Sfinților este o punte luminoasă între cele vremelnice și cele veșnice. Oferim rugătorilor creștini acest Acatistier, nădăjduind că ne va fi tuturor spre folos duhovnicesc, în străduința de a ne alipi de tot binele 34.00 Lei
Minunatele fapte si invataturi
Minunatele fapte si invataturi „Câştigaţi virtuţile opuse păcatelor. Tristeţea este călăul care ucide energia de care avem nevoie ca să primim în inimă pe Duhul Sfânt. Cel trist pierde rugăciunea şi este incapabil de nevoinţele duhovniceşti. În niciun caz şi indiferent de situaţie să 27.00 Lei
Sfaturi pentru familia crestina
Sfaturi pentru familia crestina Rugăciunea Stareților de la OptinaDoamne, dă-mi să întâmpin cu liniște sufletească tot ce-mi aduce ziua de astăzi.Doamne, dă-mi să mă încredințez deplin voii tale celei sfinte.În fiecare clipă din ziua aceasta povățuiește-mă și ajută-mă în toate.Cele ce 29.00 Lei
Rugaciunea inimii
Rugaciunea inimii „Rugăciunea nu este o tehnică elaborată, nu este o formulă. Rugăciunea inimii este starea celui ce se află înaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu este atotprezent, însă eu nu sunt întotdeauna prezent înaintea Lui. Am nevoie de o tradiție vie, de un Părinte 34.00 Lei
Dialoguri la hotarul de taina
Dialoguri la hotarul de taina Cartea aceasta de dialoguri cu Părintele Valerian, unul dintre cei mai mari duhovnici ai României de astăzi, este de o frumusețe rară prin arta cuvântului și adâncimea spiritului. Ea răspunde întrebărilor omului contemporan mai însetat de mântuire decât 38.00 Lei
Bucuria cea vesnica. Nasterea si Invierea Domnului
Bucuria cea vesnica. Nasterea si Invierea Domnului Părintele Ieromonah Valerian Pâslaru, Starețul Mănăstirii Sfântul Mucenic Filimon, unul dintre cei mai apreciați duhovnici contemporani, în cartea de față, în convorbirile sale cu teologul și scriitorul Florin Caragiu, ne vorbește despre renaștere și 32.00 Lei
Un graunte de iubire. Despre o viata traita cu sens
Un graunte de iubire. Despre o viata traita cu sens De atât avem nevoie pentru a trăi cu mai multă credință și a face bine celor de lângă noi. Într-o lume care pare să uite cât de prețioasă este viața, această carte este un mesager al speranței: împreună, putem să transformăm un grăunte de iubire într-un 55.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact