De ce sarbatorim duminica ?
Crestinii au simtit nevoia sa serbeze Pastele saptamanal, duminica. Se aduna si celebreaza victoria asupra pacatului, a suferintei si a mortii. Imbratisarea, sarutul pacii, cantarile omofone, aclamatiile, participarea activa, entuziasta, cu trup si suflet a tuturor la celebrare, rugaciunea sincera colectiva sunt menite sa exprime bucuria victoriei care se celebreaza.
Am invins! Mesia a invins moartea! Nimeni nu ne poate intrerupe celebrarea invierii, bucuria noastra cea mai draga. Liturghia spectacol pasiv, "citita" de solisti, fara participarea tuturor nu are cum sa fie expresia unei bucurii debordante colective, asa cum se cere. Am slujit liturghii "privilegiate", in care simti cum cei mai multi de doi sau trei care se unesc in numele lui Mesia canta la unison alaturi de heruvimi.
Asa ceva e sigur inefabil. Nu poti intelege daca iti spune cineva, trebuie sa fii acolo, sub Pantohrator. Sa vezi piatra data la o parte de la usa mormantului si sa simti ca nu mai ai grija cine va pravali piatra, ce vei manca sau ce vei bea sau cu ce te vei imbraca. Sa vrei sa faci trei colibe si sa nu se mai termine. Sa poti da „cancel” la toate ispitele si rautatile. Nu e un vis frumos, nu e doar o poveste, e o realitate din alta lume, cea a imparatiei invierii.
Liturghia este punctul culminant al bucuriei duminicale: intalnirea cu Mesia inviat. De fiecare data ii cantam: "Bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului." Spre acest izvor al bucuriei adevarate vrea sa ii indrepte Biblia pe toti crestinii care isi cauta bucuria in zi de duminica in placeri pacatoase.
Viata umana este ritmata de munca si de odihna. Duminica ofera tuturor posibilitatea de a se bucura de un timp de odihna si ragaz suficient ca sa isi cultive viata religioasa si familiala. Duminica ne abtinem de la orice activitate care ne impiedica de la cultul datorat Neatinsului, de la bucuria proprie Zilei Domnului si de la destinderea mintii si a trupului. Munca e o obligatie. Cum va cinsti un lenes o zi de odihna?
Nici boul nu munceste mai mult de sase zile fara odihna. La sfarsitul zilei a sasea, mugetele lui par sa ceara timpul stabilit de Creator pentru odihna creaturilor. Revolutia franceza a incercat sa inlocuiasca saptamana cu decada. taranii francezi din Vendee ziceau ca nici boii lor nu vor sa auda de aceasta lege, pentru ca in ziua a saptea se revolta scuturand jugul si refuzand sa mai traga plugul. Nu numai omul si animalul se odihnesc duminica, ci si pamantul.
Dupa sase zile intrerupem lucrul. Facem dovada libertatii noastre. Nu suntem sclavii muncii si ai castigului. Munca in zi de duminica este o munca neraportata la Dumnezeu, o munca inutila a unei vieti falimentate, fara nici o comiunune de iubire cu Tatal Creator.
Domnul este bun, opusul raului. Nu este doar Binele, ci sursa Binelui, izvorul lipsei de rautate. Este bun pentru ca este un loc de scapare, de refugiu, de realimentare, o solutie salvatoare. Pe cei ce se incred in El ii stie, pentru ca acestia iau din infinita putere a Lui (ca si femeia care s-a atins de Hristos si El a zis: "A iesit din Mine o putere”).
Ne cearta, dar nu ne da mortii. Dimpotriva, ne cearta tocmai ca sa scapam de moarte. Aceasta bunatate divina este inainte de timp si peste puterile noastre de masurare si este echilibrata de dreptatea Lui. indemnul biblic ne mobilizeaza sa nu ne lasam biruiti de rau, ci sa biruim raul cu binele.
Scopul precis al bunatatii divine este chemarea inapoi la Tatal, pocainta, renuntarea la calea demonilor si inscrierea pe traiectoria Duhului. Cel mai firesc inceput este spovada pulverizatoare de pacate. Noua ne este aratata aceasta bunatate si ni se cere sa o aratam si altora. Ea este o roada a Duhului si trebuie sa ne luptam pentru a o avea. Crestinii se imbraca ca alesi ai Cerului, cu bunatate, cu blandete si cu rabdare.
Binecuvantarea cereasca este pentru intreaga viata, a celui care o primeste si a urmasilor lui. Domnul a binecuvantat casa egipteanului pentru Iosif, sa binecuvinteze si casa noastra pentru crestinii care se roaga in ea. Vei striga si Domnul te va auzi si te va binecuvanta.
Ce trebuie sa faci ?
Iata:
Imparte painea cu cel flamand.
Rupe lanturile nedreptatii.
Dezleaga lanturile jugului.
Arunca orice urma de rautate.
Imprumuta fara sa te gandesti la dobanda si restituire.
Bucura-te de ziua Domnului prin rugaciuni in lacrimi si prin milostenii.
Impaca-te cu parasul tau.
Sa nu apuna soarele peste supararea ta.
Traieste in simplitate si discretie.
Marius Matei
Marius Matei
-
Impartasirea continua cu Sfintele Taine - Recenzie
Publicat in : Religie -
Sfintele Taine si Ierurgiile Bisericesti
Publicat in : Dogma -
Sfintele Taine in viata Bisericii
Publicat in : Dogma -
Sfintele Taine si simbolurile neoprotestante
Publicat in : Dogma -
Sfintele Taine din Biserica si din afara ei
Publicat in : Dogma
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.