Despre minunea Arhanghelului Gavriil din Sfântul Munte Athos, adică despre imnul îngeresc „Cuvine-se cu adevărat"

In anul 980, în timpul împăraţilor Porfirogeneţi fraţi Vasile şi Constantin, fiii lui Roman şi Zoe, în vremea patriarhului Nicolae Hrysoverghis s-a petrecut următoarea minune în Sfântul Munte.

La schitul Protaton, aflat în Kareea, într-un loc ce aparţine mănăstirii Pantocrator, în apropierea căruia se află o adâncitură destul de mare, se duraseră mai multe chilii; într-una dintre ele, ridicată în cinstea Stăpânei Născătoare de Dumnezeu, vieţuia un bătrân ieromonah sporit dimpreună cu ucenicul său. Plecă bătrânul, după obicei, la privegherea de duminică de la Protaton, sfântul locaş al schitului, şi-l lăsă la chilie pe ucenic cu porunca de a priveghea şi a se ruga. Târziu în noapte cineva bătu la uşa chiliei, pe care monahul în grabă a deschis-o. Cel ce bătuse era un monah străin, necunoscut lui.

Acela intră şi rămase peste noapte în chilie, iar la vremea Utreniei s-au trezit amândoi şi au cântat slujba rânduită; dar când au ajuns la oda a noua şi s-au apucat să cânte străvechiul imn „Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii ş.a.m.d", monahul străin începu imnul diferit: „Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru", adăugând apoi şi imnul străvechi „Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim". Ucenicul, minunându-se, îi spuse necunoscutului monah:

- „Noi cântăm imnul acesta începând de la «Ceea ce eşti mai cinstită», în timp ce nimeni n-a cântat vreodată «Cuvine-se cu adevărat»; scrie-mi, te rog, imnul acesta, ca să o laud şi eu pe Născătoarea de Dumnezeu cântându-i-l".

Plin de bunăvoinţă, monahul străin i-a cerut hârtie spre a-l scrie; dar întrucât nu avea, i-a adus o tăbliţă de piatră pe care a scris, ca şi când ar fi fost de argilă moale, cu degetul imnul şi, înapoindu-i tăbliţa, i-a poruncit să fie cântat de toţi în cinstea Născătoarei de Dumnezeu; iar cu acestea se făcu nevăzut. Atunci monahul a înţeles că străinul acela fusese un înger al Domnului, care i s-a arătat cu voia lui Dumnezeu.

După puţin, când s-a întors şi bătrânul de la priveghere, ucenicul i-a adus la cunoştinţă cele petrecute şi i-a cântat imnul, arătându-i-l întipărit pe tăbliţa de piatră. Plin de mirare şi nedumerire, a luat tăbliţa şi a plecat în grabă împreună cu ucenicul la Protaton, dând de veste părinţilor la sinaxa de obşte cele petrecute şi arătându-le tăbliţa pe care îngerul însemnase imnul. Aflând cele întâmplate şi despre arătarea îngerului, le-au dat crezare şi au adus slavă lui Dumnezeu, mulţumindu-i Stăpânei Născătoare de Dumnezeu pentru descoperirea făcută şi, lăudând-o după porunca dată de înger, au rânduit ca de atunci imnul închinat Născătoarei de Dumnezeu să se cânte în felul în care le-a fost arătat de înger. Comunitatea Sfântului Munte a trimis la Constantinopol patriarhului şi împăratului tăbliţa, vestindu-le cele petrecute.

De atunci imnul acesta îngeresc s-a răspândit în toată Biserica Ortodoxă şi se cântă în cinstea Născătoarei de Dumnezeu de toată obştea ortodoxă.

Sfânta icoană a Născătoarei de Dumnezeu înaintea căreia s-a rostit imnul de către înger a fost mutată de părinţii de la chilia respectivă în sfântul lăcaş al Protatonului, unde se află până astăzi aşezată pe tronul arhieresc din Sfântul Altar. Chilia a primit numele pe care-l poartă şi astăzi: „Axion estin (Cuvine-se cu adevărat)", iar locul în care se află, „Âdein (Adeiv)” - „a cânta".

Se pare că acestea s-au petrecut în luna iunie pentru că istorisirea se află în Mineiul pe luna iunie: „In această zi, soborul Arhanghelului Gavriil în «Adein (Abeiv)»", de unde se vădeşte că părinţii din Sfântul Munte au rânduit, în cinstea îngerului ce s-a arătat, să se facă pomenirea minunii, astfel încât să se săvârşească sobor în ziua
arătării îngerului şi să se aducă laudă îngerului; aceasta se petrece în cinstea Arhanghelului Gavriil fie întrucât el este cel ce a binevestit Fecioarei zămislirea Fiului lui Dumnezeu, fie pentru că minunea e atribuită începătorului celor mai înalte cete ale oştirilor îngereşti.

Soborul Arhanghelului Gavriil în «Adein (Adeiv)»: „Cântat-ai, Gavriil, şi mai înainte Fecioarei «Bucură-te!», Cânţi şi acum: «Cuvine-se a te cânta».

In unsprezece ale lunii locaşul sfinţit în cinstea Maicii lui Dumnezeu L-a primit pe sfinţitul Gavriil în [locul numit] «Âdein (Adeiv)»". Pentru rugăciunile Născătoarei
de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi, Doamne!

SFÂNTUL NECTARIE DIN EGHINA

Fragment din cartea "DESPRE MAICA DOMNULUI ŞI SFINŢI", Editura Sophia

Cumpara cartea "DESPRE MAICA DOMNULUI ŞI SFINŢI"

• Paraclisul Sfantului Ioan Botezatorul
  Publicat in : Acatiste
• Biserica Sfantul Arhanghel Gavriil din Nazaret
  Publicat in : Biserica in lume
• Obiceiuri de Blagovistenie
  Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii
• Nasterea celei dupa trup a Domnului Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos
  Publicat in : Viata liturgica

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: