Trăim într-o lume în care se invocă tot mai mult drepturile și mai puțin îndatoririle omului, multe dintre aceste „obligații” fiind de bun simț și firești într-o societate normală.
Sf. Grigorie Palama este unul dintre Părinții Bisericii care a amintit şi datoriile pe care le au atât cei feciorelnici (monahii), cât şi creştinii căsătoriţi.
Astfel, pe lângă îndemnul spre lucrarea duhovnicească, ierarhul tesalonicean îi îndeamnă pe creştinii căsătoriţi să trăiască detaşaţi de grijile acestei lumi, pentru că adevărata lume supracerească este Maica Domnului, cea care s-a arătat drept rodul sfânt al căsătoriei dintre Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana.
Citând din Cartea Înţelepciunii lui Solomon, care spune: „Înţelepciunea este la om adevărata cărunteţe şi vârsta bătrâneţilor înseamnă o viaţă neîntinată” (4, 9), Sf. Grigorie Palama îi sfătuiește pe cei bătrâni să lepede gândurile trupeşti şi să se poarte cu înţelepciune, iar celor tineri le cere să-i imite, să-i cinstească şi să-i asculte pe cei vârstnici.
Aceia care au ceva de prisos din lucrurile pământeşti, să neguţătorească viaţa veşnică prin împărţirea lor, deoarece viaţa omului nu este din prisosul avuţiilor sale (Lc. 12, 15).
Cei care sunt în nevoi, să fie în lipsurile lor cu răbdare şi prin mulţumire către Dumnezeu să se îmbogăţească, pentru ca să fie număraţi împreună cu acei săraci pe care i-a fericit Domnul şi să devină astfel moştenitori împreună cu El ai Împărăţiei cerurilor (Mt. 5, 3; Lc. 6, 20) (Sf. Grigorie Palama, „Omilii”, vol. III, Edit. Anastasia, Bucureşti, 2007, p. 102).
Magistraţii, la rândul lor, să facă judecată dreaptă şi să se poarte fiecare cu bunătate şi îndurare faţă de aproapele său (Zah. 7, 9), fără a se folosi de putere împotriva celor aflaţi sub stăpânirea lor.
Judecătorii deci să fie supuşi Bisericii şi învăţăturii ei, iar cei aflați sub stăpânire să asculte de autorităţi, dar numai în cele care nu desfiinţează nădejdea Împărăţiei cerurilor făgăduită nouă (Diac. Ioan I. Ică jr., „Maica Domnului în teologia secolului XX şi în spiritualitatea isihastă a secolului XIV: Grigorie Palama, Nicolae Cabasila, Teofan al Niceei”, Edit. Deisis, Sibiu, 2008, p. 376).
De asemenea, Sf. Grigorie Palama îndeamnă fecioarele, care au ales viaţa monahală, să trăiască numai pentru Maica Domnului şi pentru Dumnezeu.
„Vieţuiţi numai pentru Ea şi pentru Dumnezeu Cel ce S-a întrupat din Ea, priviţi numai la El, făcându-vă numai din El desfătarea voastră, bucurându-vă în nădejde, răbdând în necaz, supunându-vă întâi-stătătoarei voastre, slujind unele altora, căutând pacea întreolaltă, alipindu-vă necontenit de atenţie şi rugăciune, de străpungerea sufletului, de psalmi, imne şi cântări duhovniceşti (Rm. 12, 12; Evr. 13, 17; Ef. 5, 19), curate şi fecioare şi la trup şi la suflet, în toate simţirile şi gândirea, şi arătând prin toate o gândire şi o conduită duhovnicească şi feciorelnică” (Ibidem, pp. 374-375).
Creștinii care vor urma Maicii lui Dumnezeu, vor intra în templul nefăcut de mână al Împăratului cerurilor, în cămara de nuntă supralumească şi veşnică a nestricăciunii, ajungând astfel aproape de Împărăteasa tuturor.
Fecioara-Mamă este „pârgă” şi model al fecioriei, o feciorie care, inserându-se în planul recapitulativ al mântuirii, restaurează starea paradisiacă şi viaţa îngerească, devenind o „renaştere spirtuală” ce realizează nunta de taină cu Cuvântul lui Dumnezeu.
Pururea Fecioara Maria este ca un „zid de apărare” al fecioarelor şi al tuturor celor care aleargă la ea, fiind totodată „iniţiatoare, cauză, susţinătoare şi hrănitoare” a stării feciorelnice.
Maica Domnului se descoperă tuturor creștinilor „iniţiatoare” prin viaţa ei; „cauză” prin maternitatea ei feciorelnică, care aduce pe lume pe Luminătorul celor ce trăiesc în cumințenie și bună cuviință.
Ea este „susţinătoare” prin puterea ei; „hrănitoare” cu purtările ei de grijă caste, precum şi cea care-i conduce la nunta Cuvântului pe cei ce viețuiesc în curăție sufletească și trupească (Ermanno M. Toniolo, „Acatistul Maicii Domnului explicat. Imnul şi structurile lui mistagogice”, Edit. Deisis, Sibiu, 2009, p. 119).
De aceea, Fecioara Maria este pentru întreaga lume model de sfântă și dreaptă viețuire: născută din părinți virtuoși, care l-a rândul ei L-a născut pe Mântuitorul Iisus Hristos; a cărei viață a stat sub semnul smereniei și iubirii, al ascultării, al asumării și împlinirii Sfintelor Porunci, precum și sub semnul respectării normelor și conveniențelor sociale, al slujirii aproapelui și mărturisirii Adevărului.
Sorin Lungu
Sorin Lungu
-
Recenzie - Biserica Ortodoxa si Drepturile Omului: Paradigme, fundamente, implicatii
Publicat in : Religie -
Divergentele de gen intre crestinism si Drepturile Omului
Publicat in : Editoriale -
Ora de religie si drepturile omului
Publicat in : Editoriale -
666 din 1984?
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.