Pacea de la Bucuresti, din 7 mai 1918, ne-a ingreunat foarte mult sarcina la negocierile generale de pace care vor incepe la castelul Versailles de langa Paris. Din punct de vedere juridic ni se aducea invinuirea ca noi nu respectaseram intelegerea din august 1916, care prevedea clar interzicerea de a incheia o pace separata, ceea ce noi am facut. Delegatia noastra la tratativele de pace s-a gasit deci intr-o situatie foarte dificila pentru a convinge pe Aliati sa respecte clauzele acordului din 1916.

Marea Unire din 1918

Dar pe teren, lucruri mari se implinisera. A existat in acel moment istoric o imprejurare extraordinara, anume ca de-o parte, din cauza revolutiei bolsevice, Basarabia a putut mai intai sa se desprinda de ansamblul rusesc, iar apoi Sfatul Tarii de la Chisinau sa voteze, la 27 martie (9 aprilie) 1918, unirea cu Romania. De cealalta parte, dupa prabusirea Dublei Monarhii, Marea Adunare Nationala a Romanilor din Transilvania, Banat si Crisana sa voteze la 18 noiembrie (1 decembrie) unirea cu Romania. Consiliul National din Bucovina facuse acelasi lucru cu trei zile in urma. Astfel, in chip aproape miraculos, se intregise tara si spre rasarit si spre apus.

In timpul lungilor negocieri de la Versailles (1919-1920), a intervenit inca un eveniment neprevazut: in Ungaria, in martie 1919, preia puterea un guvern comunist in frunte cu Bela Kun. Prabusirea tarii era desigur dramatica, dezastru militar, teritoriu redus la mai putin de jumatate, astfel incat Ungaria devenise terenul ideal ca sa prinda comunismul raspandit in lumea intreaga de Moscova, dupa victoria revolutiei in Rusia.

Guvernul Bela Kun nu se multumeste sa ia pe plan intern toate masurile pentru instalarea comunismului, dar in iulie 1919 indrazneste sa lanseze armata ungara intr-un atac pentru a incerca sa reia Transilvania de la romani si, dupa unele surse, sa faca jonctiunea cu trupele bolsevice de pe Nistru.

Atunci armata romana intra in Ungaria si, cu toate ca franco-englezii ne interzic sa inaintam mai departe, pentru inca o data nu ascultam de marile puteri si mergem sa ocupam Budapesta (4 august 1919). Ungurii onesti recunosc si azi ca ne datoreaza salvarea de comunism in 1919, si ca datorita sederii noastre timp de trei luni la Budapesta s-a putut instala un guvern ungar relativ democratic, cu amiralul Horthy in fruntea statului, ca regent, adica sef provizoriu al statului in lipsa regelui (fiindca romanii, slovacii, sarbii si croatii nu permisesera acestei Ungarii sa redevina regat sub coroana fostului imparat Carol, care succedase in 1916 unchiului sau, Franz-Joseph).

Ocupam deci Budapesta si impiedicam in acest fel aparitia comunismului in centrul Europei timp de douazeci si ceva de ani. E un lucru pe care trebuie sa il tinem minte, o realizare a guvernului de atunci al lui Ionel Bratianu.

Infaptuirea Romaniei Mari, dintr-o data, in decembrie 1918, reprezinta un vis secular al romanilor de a se afla impreuna din Banat pana la Nistru. Aceasta Romanie Mare e o tara care se naste cu dificultati uriase - trebuiau sa se adune si sa se gospodareasca impreuna oameni care nu s-au aflat niciodata sub aceeasi carmuire. Ceea ce-i uneste pe toti romanii este faptul de a vorbi aceeasi limba.

Suntem poate singura tara din Europa, in afara de micile tari, al carei sentiment national este exclusiv intemeiat pe faptul ca vorbim aceeasi limba "de la Nistru pina la Tisa". Lucru care nu se-ntampla in alte tari unde sentimentul national s-a cladit de veacuri, incetul cu incetul, in jurul unei istorii comune. La noi, cimentul este limba. Iar parerea mea este ca aceasta unire pe care am facut-o in 1918 a fost exceptional de bine reusita.

Vazand ce greutati au avut cehii si slovacii ca sa pastreze o singura tara sau drama celor din fosta Iugoslavie (nu numai acum, ci in intreaga perioada inter¬belica), atunci trebuie sa recunoastem ca aceasta unire a romanilor, prima din istoria lor, s-a realizat in mod miraculos.

Un singur exemplu: Ionel Bratianu avea un prestigiu imens si se bucura si de deplina incredere a regelui Ferdinand (cei treisprezece ani cat au fost impreuna la putere au reprezentat unul din marile momente de implinire ale istoriei noastre).

Intelegand Ionel Bratianu ca era nevoie de un ardelean ca sa cimenteze unirea si ca sa ne reprezinte la Paris cand ni se faceau dificultati din cauza pacii de la Bucuresti, a acceptat un prim-ministru ardelean, pe Vaida-Voievod. La tratatul de la Trianon s-a dus deci sa negocieze un ardelean, nu un om de la Bucuresti. Prin urmare, am fost extrem de liberali in sensul acesta, am reusit sa unim in mod foarte concret cele patru-cinci provincii care fusesera inainte despartite.

Pacea cu Ungaria nu s-a semnat la Versailles, in marele palat al „Regelui Soare", cum i s-a zis lui Ludovic al XIV-lea, ci in Palatul Trianon, din acelasi parc, abia la 4 iunie 1920, din cauza nesfarsitelor discutii care au avut loc privitor la granita, la asigurarea drepturilor minoritatilor etc. In decembrie 1919 semnaseram pacea cu Austria (Bucovina) si cu Bulgaria (Dobrogea), la Saint-Germain si, respectiv, la Neuilly (tot in apropierea Parisului).

Neagu Djuvara

"Lege asupra Unirei Basarabiei cu Vechiul Regat al Romaniei".

"Se ratifica, investindu-se cu putere de lege, Decretul Lege No. 842 din 9 Aprilie 1918, publicat in Monitorul Oficial, privitor la Unirea Basarabiei cu vechiul Regat al Romăniei, in cuprinderea urmatoare:

Ferdinand I
Prin Gratia Lui Dumnezeu si Vointa Nationala, Rege al Romaniei, La Toti de Fata si Viitori Sanatate. Sfatul Tarii din Basarabia, in sedinta Lui de la 27 Martie (9 aprilie) 1918, votand prin 86 voturi pentru, contra 3, si 36 de abtineri, urmatoarea rezolutiune:

«In numele Poporului Basarabiei, Sfatul Tarei declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria in puterea dreptului istoric si a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor - de azi inainte si pentru totdeauna. Se uneste cu mama sa, Romania. Si Presidentul Consiliului Nostru de Ministri declarand ca: In numele Poporului Roman si al Regatului Lui, M.S. Ferdinand I al Romaniei ia act de acest vot quasi unanim si declara la randul lui Basarabia unita cu Romania de veci si indivizibila. Dat in Iasi la 9 Aprilie 1918" (...)

LEGE
asupra
UNIREI TRANSILVANIEI, BANATULUI, CRISANEI, SATMARULUI SI MARAMURESULUI CU VECHIUL REGAT AL ROMANIEI.

ART.UNIC.) Se ratifica, investindu-se cu putere de lege, Decretul-Lege No. 3631 din 11 Decembrie 1918, publicat in Monitorul Oficial No.212 din 13 Decembrie 1918, privitor la unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei, Satmarului si Maramuresului cu vechiul Regat al României, in cuprinderea urmatoare:

F E R D I N A N D I

PRIN GRATIA LUI DUMNEZEU SI VOINTA NATIONALA
REGE AL ROMANIEI
LA TOTI DE FATA SI VIITORI SANATATE.

Asupra raportului Presedintelui Consiliului Nostru de Ministri sub No. 2171 din 1918, - Luand act de hotararea unanima a Adunarei Nationale din Alba-Iulia,
AM DECRETAT SI DECRETAM:

ART.I) Tinuturile cuprinse in hotararea Adunarei Nationale din Alba-Iulia Dela 18 Noiembrie 1918, sunt si raman de-a pururea unite cu Regatul Romaniei.

ART.II) Presedintele Consiliului Nostru de Ministri, este insarcinat cu aducerea la indeplinire a Decretului-Lege de fata.

Dat in Bucuresti la 11 Decembrie 1918.

F E R D I N A N D I

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: