Ce înseamnă să fii mamă? Dar, mai ales mamă de voievod? Să-l crești și să-l educi pe copil odată cu greutățile vieții, cu vremurile realităților vieții, cu zbuciumul și năzuințele norodului, la lumina faptelor bune și la întunericul faptelor rele, fără puf și alte dezmierdări fără de folos. Ce se întâmplă cu beizadelele din zilele noastre, cu mașini de sute de milioane de euro, nici nu-i de povestit... Ce au făcut mamele lor?
La 4 noiembrie 1465 a murit MARIA OLTEA (n. 1405-1407 - d. 4 noiembrie 1465), cunoscută și sub numele de Doamna Oltea, mama lui Ștefan cel Mare. Nu se știe cu certitudine dacă a fost sau nu soția domnitorului Moldovei, Bogdan al II-lea. În lucrarea Princeps Omni Laude Maior. O istorie a lui Ștefan cel Mare istoricul Ștefan Gorovei scrie că „este foarte probabil că Oltea nu a fost soție legiuită a lui Bogdan al II-lea și, prin urmare, nici doamnă a Moldovei”.
A fost considerată de Spiru Haret „femeia care a dat neamului românesc pe cel mai mare fiu al său” Conform istoricilor, doamna Maria Oltea provenea dintr-o familie modestă. Documentele despre originile ei au ars într-un incendiu din 1472. Se speculează că provine din satul Olteni, atestat în sudul Moldovei, sau din Oltea (Oltenia).
Este posibil ca moldoveanul de viță nobilă Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, să fi fost refugiat o perioada în Țara Românească, înainte de urcarea pe tron si aici sa o fi întâlnit pe frumoasa Maria Oltea. Căsătoria lor nu a fost oficializată sau cel puțin nu a fost recunoscută.
Maria Oltea mai fusese căsătorită anterior și a avut înaintea lui Ștefan, alți cinci copii,Ioachim, Ion, Cârstea, Maria şi Sora, amintiţi în Pomelnicul de la Mănăstirea Bistriţa.
Despre băieţi nu există date directe, fetele au fost căsătorite cu boieri moldoveni: Maria cu portarul Sucevei, Şendrea, iar Sora cu marele vornic Isaia. Este cunoscut şi un frate al ei, pârcălabul Vlaicu, dregător în slujba lui Bogdan II şi Ştefan cel Mare.
A rămas văduvă de tânără. După ce Bogdan al II-lea, soțul ei, a fost omorât pe neașteptate la Reuseni (15 octombrie 1451). Doamna Oltea a salvat viața lui Ștefan și a celorlați copii și s-a refugiat în Transilvania. Probabil, fără ajutorul și sfaturile mamei sale, Ștefan cel Mare s-ar fi pierdut în istorie.
N-ar fi revenit după șase ani în Moldova, să ocupe tronul cuvenit. Ion Neculce, în O samă de cuvinte și Dimitrie Cantemir, în Istoria Imperiului Otoman, au creionat pentru prima dată aportul ei la îmbărbătarea lui Ștefan după greaua înfrângere de la Valea Albă- Războieni (1476).
Gheorghe Asachi în poezia Ștefan cel Mare înaintea cetății Neamțu și litografia Muma lui Ștefan cel Mare descrie cum Maria Oltea împiedică intrarea fiului său în Cetatea Neamț la 1484. Același eveniment este descris și de Dimitrie Bolintineanu în celebra poezie Muma lui Ștefan cel Mare, pusă pe note de către Alexandru Flechtenmacher.
Doamna Maria Oltea fost înmormântată la Mănăstirea Probota, ridicată de Ștefan cel Mare lângă Reuseni, locul unde părintele său a fost decapitat. Pe piatra tombală stă scris: „Acesta este mormântul roabei lui Dumnezeu Oltea, mama domnului Io Ştefan Voievod, care a murit la anul 6973 [1465], noiembrie 4”. Din cauza originilor modeste sau a căsătoriei anterioare, pe piatra de mormânt nu a fost onorată cu titlu voievodal.
Stefan Popa
Stefan Popa
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.