Se spune adesea ca "in viata gasesti ceea ce cauti". Asadar, daca ne ingrijim doar de cele materiale, devenim materialisti; iar daca luam aminte la cele duhovnicesti, devenim oameni duhovnicesti. Fericirea sau nefericirea din viata noastra sunt date de natura grijilor.
Grija peste masura fata de cele trecatoare face ca trupul sa puna stapanire pe om. Iar in gandirea Sfintilor Parinti, trupul este o buna sluga, dar un rau stapan. Faptul ca suntem si trup, denota ca trebuie sa ne preocupa si de el, dar grija excesiva fata de el ne face sa devenim robi patimilor.
Omul sufocat de grijile lumesti nu se mai gandeste la sensul vietii sale. Preocupat de castig sau de dorinta de a alunga nesiguranta zilei de maine, omul isi pierde echilibrul sufletesc.
In Sfanta Scriptura intalnim indemnul de a nu ne preocupa de cele necesare vietii biologice (Mt. 6, 25, 31-33), dar acest indemn nu cheama omul la pasivitate si lenevire, ci doreste sa ne descopere ca viata duhovniceasca trebuie sa fie cea dintai preocupare a noastra. Deloc intamplator, in cadrul Sfintei Liturghii, in timpul cantarii heruvimice, spunem: "Toata grija lumeasca sa o lepadam".
Daca pasarile cerului nu seamana si nu secera, dar traiesc prin grija lui Dumnezeu, cu atat mai mult are grija faţa de fiinţele create dupa chipul Sau si chemate la asemanare cu El. Sa ne rugam si vom avea neincetat cele de trebuinta.
Grijile obsesive fata de cele materiale ajung sa transforme lucrurile din dar si binecuvantare de la Dumnezeu, in idol. Iar aceasta transformare aduce cu sine uitarea de Dumnezeu.
Sa rugam pe Bunul Dumnezeu sa ne lumineze ca sa nu devenim robi ai grijilor lumesti.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.