Piramida lui Kheops
Dupa cum se stie, piramidele egiptene erau monumente funerare, morminte ale faraonilor, spre deosebire de piramidele in trepte ale babilonienilor (ziggurate), ale aztecilor, mayasilor s.a., care indeplineau functia de temple.
Desigur ca si piramida egipteana si-a avut evolutia sa din punct de vedere arhitectonic; inclusiv faza de piramida in trepte, cum este cunoscuta piramida din Saqqara a regelui Djeser, inalta de 60 de metri, cu sase trepte uriase fiecare de 10 metri si avand cavoul regal la 28 de metri sub nivelul piramidei. Dupa care, piramida egipteana a ajuns la forma sa definitiva, de corp geometric perfect.
Asemenea piramide perfecte se cunosc azi in Egipt aproximativ 80. Cel mai important complex este cel din localitatea Giseh, la 8 kilometri de Cairo, inclusiv Sfinxul si vreo 400 de morminte mai mici, ale inaltilor demnitari si membrilor familiilor regale; morminte in forma de piramida trunchiata, joase, numite (la singular) mastaba.
De obicei, intr-o piramida alaturi de cavoul cu sarcofagul faraonului mai era si un fel de capela funerara, unde se oficia cultul respectiv. In apropierea unei piramide erau doua temple, unul din ele pe malul Nilului.
Printre piramidele din Giseh, renumite sunt piramidele faraonilor Kheops, Khefren si Mikerinos, care au fost construite - in aceasta ordine - intre anii 2650-2600 i.e.n. Cea mai mica, a lui Mikerinos, are o inaltime de abia 62 m; a lui Khefren - de 113 m.
In sfarsit, (sau mai bine zis: in primul rand) Marea Piramida, randuita de antici printre cele sapte minuni ale lumii, este cea a lui Kheops (cum il numeste Herodot) sau Khufu, cum il numeau vechii egipteni.
Ocupand o suprafata de cinci hectare si jumatate, piramida lui Kheops are latura bazei patrate de 227.50 m; inaltimea ei era de 147 m (azi, are 138 m). Un numar de 2.300.000 de blocuri de calcar galbui, dispuse in 220 de randuri, erau acoperite cu lespezi de calcar alb, fin (azi, putine au mai ramas, la baza piramidei). Incat, in lumina puternica a soarelui, impresia de stralucire, de forta, de perfecta armonie a proportiilor, de integrare in imensitatea spatiului ambiant, impresia pe care o lasa giganticul monument trebuie sa fi fost - si este si azi - intr-adevar extraordinara.
Intrarea in piramida este pe fatada nordica, la o inaltime de 16.50 metri. In interior, si totalizand cateva sute de metri in lungime - a fost construit un adevarat sistem de coridoare, urcand sau coborand (chiar in verticala), de canale de ventilatie, de galerii (cea mai lunga e de 47 metri si inalta d 8.50 metri), precum si de mai uite spatii libere, avand rolul de a readuce presiunea masei uriase de piatra.
In fine, incaperile: una neterminata si cu o destinatie necunoscuta, sapata in stanca colinei, la 31 de matri sub nivelul bazei piramidei, adapostind sarcofagul faraonului, marea camera a regelui, in intregime din granit, lunga de 10.50 metri, lata de 5 metri si inalta de aproape 6 metri. Gigantica opera de constructie a piramidei lui Kheops a necesitat, dupa Plinius - efortul a 366.000 de oameni timp de 20 de ani.
Blocurile de piatra - unele chiar de cate 20 de tone au fost aduse de la mari distante, pe tavalugi, pe sanii de lemn sau cu barcile (in apa, masa blocului pierdea din greutate: principiul lui Arhimede); dupa care, slefuite cu o precizie uimitoare, erau ridicate cu ajutorul parghiilor si a unor puternice balansoare de lemn, pe rampe si planuri inclinate, inaltate prin terase succesive de pamant si caramida - care apoi au fost inlaturate dupa terminarea constructiei.
Dar ceea ce, de un secol incoace, a sporit uimirea si interesul fata de piramida lui Kheops (dand nastere unei "stiinte" mai mult sau mai putin fanteziste: "piramidologia", sunt simplele coincidente (sau, intr-adevar, datele certe, verificabile matematic, geodezic si astronomic), - cunostinte pe care constructorii piramidelor au dovedit ca le aveau. (Sunt expuse si competent discutate in Civilizatia Egiptului antic de Const. Daniel si, mai pe larg, in cartea arhitectilor Georgeta si Traian Chitulescu).
Cu aceste date in plus, piramida lui Kheops - singura dintre cele sapte (sau opt) "minuni ale lumii" ce s-a pastrat pana azi - este si singura care continua sa pasioneze interesul oamenilor de stiinta.
Infruntand mileniile, piramida egipteana a devenit un adevarat simbol al perenitatii. Acum sapte secole, un scriitor arab spunea: "Pe pamant, toate lucrurile se tem de timp; dar timpul se teme de piramide".
Ovidiu Drimba
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.