Potopul romanesc si voia lui Dumnezeu

Potopul romanesc si voia lui Dumnezeu


        De ce a ingaduit Dumnezeu potopul din Romania? De ce a lasat ca in Banat sa apara o adevarata delta? De ce in Buzau, Sibiu, Covasna, Tulcea sau Dolj a ingaduit sau a randuit Dumnezeu ca apele sa mature casele unor oameni in majoritate nevoiasi? Ce a vrut El sa ne spuna sau pentru ce ne-a pedepsit? Cum de tocmai in perioada Pastelui bucuria a fost inlocuita de suparare, sarbatoarea de jale si linistea de tulburare?


Am auzit cele mai diverse raspunsuri, de la cei mai diversi oameni. Un banatean din Foeni imi spunea chiar in fata bisericii in care urma sa slujeasca Sfanta Liturghie din duminica Pastelui Preasfintitul Lucian Lugojanul: „Cum sa nu ne bata Dumnezeu? Nu noi ne-am imbogatit cu traficul la sarbi, pe spinarea nenorocirii fratilor nostri? Nu noi am furat, oare, materiale de la diguri si lucrari? Atunci ce sa ne mai miram? Meritam ce ni se intampla...”. Un bucurestean respectabil si sincer preocupat de soarta tarii credea altfel: “Ni se intampla toate astea pentru ca l-am impuscat pe Ceausescu. Nu trebuia, dom’le, sa facem asta! Trebuia judecat, oricum. si mai ales nu de Craciun. De-aia ne bate Dumnezeu”. Un cunoscut om de afaceri de la Baia Mare crede in felul urmator: „Am facut trei ani si jumatate de zarca la Aiud, pentru uneltire impotriva oranduirii comuniste, si am invatat ca Dumnezeu ii sprijina pe cei drepti, ii ajuta pe cei slabi si ii pedepseste pe cei rai. Acuma, eu socotesc ca daca s-au intamplat toate astea, Dumnezeu ne cheama sa intelegem ca ne-am inrait”. Opinii diferite, dar care au un numitor comun: indiferent cu ce argumente, toti cei trei cred ca Dumnezeu ne pedepseste. Sunt convins ca, de fapt, majoritatea romanilor crede ca meritam o pedeapsa pentru cate ceva, poporului astuia putandu-i-se aduce nenumarate reprosuri, de la lenea sa si pana la alegerile politice gresite, unde iarasi multi cred ca Dumnezeu ne da conducatorii pe care ii meritam.


Bineinteles ca m-am intrebat si eu de ce si-a intors Dumnezeu fata de la noi. Mi se pare si mie ca nimic nu ne merge si ca fiecare raza de speranta e rapid anulata de o intamplare rea. Am cautat raspunsurile mele, am ascultat si raspunsurile altora si va spun sincer ca habar nu am care este, pana la urma, raspunsul complet la potopul romanesc. Nu cred totusi ca este o pedeapsa si macar nu cred ca a fost voia lui Dumnezeu. Pot sa spun ce cred ca NU A FOST, insa n-am nici cea mai vaga idee ce A FOST. Dar atunci cand eu nu reusesc sa am raspunsuri, trebuie sa nu uit ca le are Sfanta Scriptura.


Bunaoara, acolo scrie ca Dumnezeu nu doreste moartea pacatosului, ci indreptarea lui. si tot acolo scrie si ca daca omul face un pas, Dumnezeu va face zece. De aceea, tind sa cred ca potopul nu a fost o pedeapsa, ci o chemare la indreptare lansata de Dumnezeu, a Carui pedagogie este deseori una directa si aspra, asa cum a aratat Scriptura. “Daca le-am primit pe cele bune, se cuvine sa le primim si pe cele rele. Domnul a dat, Domnul a luat. Fie numele Domnului binecuvantat”, spune Iov, nu-i asa? In plus, nu cred ca potopul a fost atat voia lui Dumnezeu, cat urmarea faptului ca L-am fortat, nefacand pasi inainte, ci mai degraba inapoi, in plan moral, cel putin. Dumnezeu a facut pasi inapoi, pentru ca noi insine facem pasi inapoi. El nu face decat sa-si respecte cuvantul. Dupa cum spunea si Preasfintitul Lucian intr-una dintre discutiile purtate tocmai in mijlocul deltei din Banat, un procent infim din majoritatea covarsitoare declarata ortodoxa a acestei tari vine la biserica cu alta ocazie decat de Craciun, Paste, nunta, inmormantare si botez.


Atunci, ma intreb eu, ce ne mai trebuie? Cu ce obraz sa ii mai cerem ceva lui Dumnezeu? Oare cati dintre noi mai stiu (daca au stiut vreodata) ca rugaciunea nu este numai de cerere, ci si de multumire si de lauda? Oare cati ii mai si multumesc lui Dumnezeu pentru binefacerile primite? Oare cati Il mai si lauda pentru maretia Sa? Nu ca ar avea El nevoie de laude! De fapt, noua ne serveste laudarea Lui, pentru ca in acest fel ne vedem propria putinatate. Sa fim sinceri: in fata celor inundati, cei mai multi dintre noi s-au dus seara de seara linistiti la culcare, fara a vrea sa stie ca la Otelec, Foeni, Ionel sau Cruceni (pentru a pomeni numai Banatul) copii dormeau noaptea in corturi militare la numai 3-4 grade peste zero. Crestinismul nu e numai declaratia de a-L primi din vorbe pe Dumnezeu in inima si nici bifarea rubricii “ortodox” in chestionarul de la recensamant. Crestinismul este dorinta de a-L iubi pe Dumnezeu si pe aproapele nostru ca pe noi insine in fapte, dupa cuvantul Scripturii: “Aratati-mi credinta prin faptele voastre”. Daca am gresit facand presupuneri, mi le asum si Il rog pe Dumnezeu sa ma ierte. si pe dumneavoastra, la fel.

 

                                                                                                Cristian TABARA
                                                                                 Lumea credintei, anul III, nr. 6(23)

25 Noiembrie 2010

Vizualizari: 3465

Voteaza:

Potopul romanesc si voia lui Dumnezeu 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Bucuria convorbirii. Interviuri realizate de Costion Nicolescu
Bucuria convorbirii. Interviuri realizate de Costion Nicolescu Două sunt întâlnirile care m-au fascinat totdeauna: cea cu Nicodim (Ioan 3,1-21) și cea cu femeia samarineancă (Ioan 4,5-26). Una se petrece în miez de noapte, cealaltă în plină zi. Una este cu un fruntaș al iudeilor, alta cu o femeie simplă. Amândouă 21.14 Lei
Osebirea care tine laolalta. In memoriam acad. Sorin Dumitrescu
Osebirea care tine laolalta. In memoriam acad. Sorin Dumitrescu „Iar el este un iconar care a scris studii științifice, un ziarist care a pictat abstract, un orator care organiza expoziții, un editor care producea happeninguri, un profesor care intervieva sfinți, un librar care cânta la pian și chitară, un familist 63.43 Lei
Arsenie Boca. Sfantul cu inima cat cerul
Arsenie Boca. Sfantul cu inima cat cerul Despre el se vorbește adesea în șoaptă, cu evlavie sau cu întrebări. Se pomenesc minunile și mulțimile, dar mai rar osteneala lui de o viață: setea de a-L înțelege pe Hristos, grija față de oameni și față de tineri, puterea de a rămâne demn în mijlocul 63.32 Lei
„Regula de aur” in religiile abrahamice. Perspective etice si ecumenice
„Regula de aur” in religiile abrahamice. Perspective etice si ecumenice Ce este „regula de aur”? Este o normă etică, o idee, o recomandare și chiar o poruncă care se regăsește în multe mitologii, religii și filosofii ale lumii. Părintele Dumitru Beșliu invocă în cartea sa în primul rând creștinismul. Trimiterile precise sunt 79.29 Lei
Din invataturile Ortodoxiei
Din invataturile Ortodoxiei Cartea de fata aduce in fata cititorilor ei cateva teme foarte importante si necesare pentru viata crestinului ortodox. Viata spirituala a fiecarui credincios trebuie sa fie impodobita, pe langa virtuti, si de o cunoastere temeinica a invataturii de 52.86 Lei
In singuratatea mintii mele
In singuratatea mintii mele „Bucuria de a te exprima, trufia pe care ți-o dă cuvântul domesticit, gata să și se supună, senzația că el este treapta care te poartă în locul acela înalt, la care îți faci uneori iluzia că doar tu poți ajunge. Știu, desigur, că prin cuvânt noi despărțim 78.23 Lei
Vinovatia. O introducere contemporana
Vinovatia. O introducere contemporana Ce este vinovăția? O povară inutilă, sau o resursă fundamentală pentru sănătatea noastră psihică și morală?Într-o societate în care rușinea a luat locul vinovăției, iar autocritica e tot mai des înlocuită de victimizare, Donald L. Carveth ne propune o 42.18 Lei
Inteligenta artificiala. Cum ne ajuta si cum ne ameninta o creatie superioara omului
Inteligenta artificiala. Cum ne ajuta si cum ne ameninta o creatie superioara omului Manfred Spitzer este un expert recunoscut în rețelele neuronale – fundamentul inteligenței artificiale. Cartea de față adună toate informațiile relevante existente pe această temă, punându-le într-o perspectivă realistă: se pot face multe speculații cu 67.66 Lei
De altundeva, Revelatia
De altundeva, Revelatia Revelații am avut cu toții: ieșind din insignifianța cotidiană, ele singure, de neuitat, decid viața noastră. Dar ce înseamnă revelația nu știm, pentru că nu se poate nici comanda, nici reproduce ca un obiect. Rămânem astfel muți în fața a ceea ce ne 79.29 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact