Presedintele si Biserica

Presedintele si Biserica Mareste imaginea.


        Fara indoiala, actualul presedinte al Romaniei, d-l Traian Basescu, a urcat la cea mai inalta demnitate a politicii cu o impetuozitate nemaiintalnita pana la domnia sa. Exploziv, spontan si popular, presedintele a reusit deocamdata sa ii faca pe romani sa nu observe ca in spatele elanului domniei sale s-ar putea ascunde tendinte autoritariste, manifestate in dorinta de a acapara toate parghiile puterii. Si, mai ales, in numele vointei populare. Expresia aceasta a aparut foarte des atunci cand fostul lider al Partidului Democrat a cerut majoritate parlamentara, asa incat vointa populara care l-a facut presedinte al Romaniei sa fie respectata. Adica, presedintele sa aiba si prim-ministru si guvern de aceeasi culoare politica, pentru o buna functionare a puterii.

Manevrand cu abilitate, d-l Basescu i-a facut pe romani sa uite ca la alegerile parlamentare aceeasi  vointa populara daduse o majoritate - ce-i drept, fragila - Uniunii Nationale PSD+PUR, iar rasturnarea acestei situatii nu putea fi facuta in numele vreunei dorinte explicite a poporului, ci numai prin algoritmi de culise. Acum, lucrul in sine este depasit, mai ales ca intre timp aliantele politice s-au schimbat, iar presedintele, ca in Caragiale, „a iubit tradarea“, dar „a urat pe tradator“ (PUR). Personal, nu manifest vreo simpatie sau antipatie politica, ci ma intereseaza doar faptul ca, in diferitele lor manevre, atat presedintele tarii cat si formatiunea politica pe care a condus-o au invocat foarte des vointa populara. De ce? Sa vedem.


Pentru ca, pe de alta parte, acelasi popor roman si a sa vointa arata in fiecare an ca institutia in care are cea mai mare incredere este Biserica Ortodoxa, ceea ce nu poate fi ignorat de catre seful statului. Cum insa cunoastem opozitia pe care d-l Basescu, in calitate de primar al Capitalei, a manifestat-o fata de amplasamentul Catedralei Mantuirii Neamului, cu otioase argumente edilitare, suntem nemaipomenit de curiosi sa vedem daca si cum va mai aborda aceasta problema. Daca presedintele tarii vrea sa dea dovada de rigoare si consecventa, va fi prins intre ciocan si nicovala, pentru ca, pe de o parte, ar trebui sa se opuna in continuare proiectului, dar pe de alta ar trebui sa respecte atat de invocata vointa populara, care in majoritate sustine Biserica Ortodoxa Romana si ridicarea Catedralei. Grea dilema! Dar d-l Basescu s-a aratat suficient de abil in multe alte situatii pentru a nu gasi o solutie de iesire si din aceasta. Daca ar fi sa judecam dupa momentul festivitatii de investire, cand presedintele a conversat cu Patriarhul in pofida protocolului, am putea crede ca exista sperante pentru o buna relatie intre seful statului si capul Bisericii Ortodoxe.


Oricum, sa asteptam si sa vedem in ce fel va intelege presedintele Romaniei sa respecte vointa populara si in materie de viata religioasa. Pana atunci, mi-as permite sa il rog pe d-l Traian Basescu ca, atunci cand isi va vizita orasul natal, Basarabi, sa cerceteze si extraordinarele bisericute paleocrestine in stanca, parasite si pe cale de a se degrada, si sa ceara conservarea lor corecta si introducerea lor intr-un circuit de valori nationale. Pentru ca putine sunt tarile crestine ale lumii care se pot lauda cu asemenea vestigii, chiar si pe jumatate distruse, precum cele pe care le-am amintit aici. Ar fi un adevarat pas cu dreptul.

 

 

                                                                                              Cristian TABARA
                                                                              Lumea credintei, anul III, nr. 2(19)

.

22 Februarie 2006

Vizualizari: 2751

Voteaza:

Presedintele si Biserica 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE