Sărbătorile creştine sunt zile anumite din cursul anului bisericesc. Ele se deosebesc de celelalte zile (obişnuite) prin încetarea ocupaţiilor de toată ziua (de aici şi expresia cu ţinere) şi participarea la dumnezeieştile slujbe în biserică, prin care sunt prăznuite sărbătorile respective.
După însemnătatea lor, sărbătorile creştine (ortodoxe) sunt de două feluri şi anume:

I. Duminicile de peste an;

II. Sărbătorile domneşti numite şi praznice împărăteşti, închinate preamăririi lui Dumnezeu sau a uneia din feţele Sfintei Treimi, îndeosebi a Fiului lui Dumnezeu, Hristos Mântuitorul;

III. Sărbători închinate unor Sfinţi mai aleşi, între care cele dintâi sunt Sărbătorile Maicii Domnului, cea dintâi între Sfinţi.

I a. Duminica este ziua cea dintâi a creaţiei;

I b. Este ziua în care a înviat Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos

I c. Este ziua în care S-a pogorât Sfântul Du peste Sfinâii Apostoli

I d. Este ziua în care, încă de la început, s-a săvârşit în Biserica creştină „frângerea pâinii” adică Dumnezeiasca Liturghie.

II Praznicele mari sau Împărăteşti din cursul anului sunt:

II 1. Sfintele Paşti sau Sărbătoarea Învierii Domnului, considerată cea mai veche şi mai mare sărbătoare creştină, „sărbătoarea sărbătorilor şi praznicul praznicelor”;

II 2. Înălţarea Domnului Iisus Hristos la cer, care cade întotdeauna joia, la patruzeci de zile după Sfintele Paşti;

II 3. Rusaliile - numită în popor şi Duminica Mare - sau Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, care cade la cincizeci de zile după Sfintele Paşti, sau la zece zile după praznicul Înlţării Domnului;

II 4. Sfânta Treime, care se serbează luni după Duminica Pogorârii Sfântului Duh

II 5. Schimbarea la faţă a Domnului, la 6 august;

II 6. Naşterea Domnului sau Crăciunul, la 25 decembrie;

II 7. Tăierea împrejur a Domnului, la 1 ianarie respectiv la 8 zile după Crăciun;

II 8. Botezul Domnului, Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, la 6 ianuarie;

II 9. Întâmpinarea Domnului (Stretenia), la 40 de zile după Crăciun, adică la 2 februarie;

II 10. Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile, Duminica Stâlpărilor sau Duminica Floriilor);

II 11. Tot între praznicele împărăteşti se numără de obicei şi Înălţarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie;

Următoarele Sărbători: Sfintele Paşti, Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile sau Duminica Stâlpărlor), Înălţarea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) şi Sfânta Treime) sunt sărbători mişcătoarea sau schimbătoare, deoarece data lor depinde de data Sfintelor Paşti, care se schimbă în fiecare an, în funcţie de Calendarul Iulian .
Celelalte sunt sărbători cu dată fixă. Ele cad în fiecare an în aceeaşi zi a lunii, dar nu în aceeaşi zi din săptămână.

III. Praznicele închinate preacinstirii Maicii Domnului:

1. Naşterea Maicii Domnului, sau Sântă Maria mică, la 8 septembrie;

2. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Vovidenia sau Ovedenia, la 21 noiembrie;

3. Buna Vestire, sau Blagoveştenia, la 25 martie;

4. Adormirea Maicii Domnului, sau Sântă Măria mare, la 15 august.

IV. Sărbătorile Sfinţilor mai mari, menţionate aici în ordine cronologică (corespunzător anului bisericesc, care începe la 1 septembrie), sunt:

1. 26 octombrie: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie sau Sâmedru;

2. 8 noiembrie: Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, sau Sfinţii Voievozi;

3. 6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae - Arhiepiscopul Mirelor Lichiei;

4. 27 decembrie Sfântul Arhidiacon şi întâiul mucenic Ştefan;

5. 1 ianuarie: Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei;

6. 7 ianuarie: Sfântul Ioan Botezătorul, Proorocul şi Înainte-Mergătorul Domnului;

7. 30 ianuarie: Sfinţii Trei Ierarhi - Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur sau Trisfetitele;

8. 23 aprilie: Sfântul Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de birunţă;

9. 21 mai: Sfinţii Împărăţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi maica sa Elena;

10. 24 iunie: Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzâienele sau Drăgaica;

11. 29 iunie: Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sau Sânpetru;

12. 20 iulie: Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul;

13. 1 august: Aflarea Sfintei Cruci;

14. 29 august: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul;

14. 14 octombrie: Sfânta Cuvioasă Parascheva sau Vinerea Mare;

V. Praznice Împărăteşti (în ordine cronologică) cu dată fixă sunt:

25 Decembrie: Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos (Crăciunul);

1 ianuarie: Tăierea împrejur a Domnului nostru Iisus Hristos;

6 ianuarie: Botezul sau Arătarea Domnului (Boboteaza);

2 februarie: Întâmpinarea Domnului sau Stretenia;

25 martie: Buna Vestire a Maicii Domnului sau Blagoveştenia;

6 august: Schimbarea la faţă a Domnului sau Pobreajenul;

15 august: Adormirea Maicii Domnului sau Sântămăria Mare;

8 septembrie: Naşterea Maicii Domnului sau Sântămăria Mică;

14 septembire: Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii;

21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului sau Vovidenia.

VI. Praznice Împărăteşti cu dată schimbătoare, dependente de data Sfintelor Paşti

1. Intrarea Domnului în Ierusalim, Duminica Stâlpărilor sau a Floriilor;

2. Învierea Domnului - Duminica Învierii, Pogorârea la iad sau Sfintele Paşti;

3. Înălţarea Domnului la ceruri sau Ispasul și Ziua Eroilor;

4. Duminica Pogorârii Sfântului Duh sau Rusaliile;

5. Sfânta Treime, luni după Pogorârea Sfântului Duh.

În concluzie, recapitulând vom prezenta, pe scurt, sărbătorile creștine, cu importanța și semnificația lor:

Ce sunt sărbătorile creștine?

Sărbătorile creștine sunt zile rânduite de Sfânta Biserică pentru săvârșirea rugăciunilor obștești, în scopul preamăririi lui Dumnezeu și a sfințirii credincioșilor.

Prin sfintele slujbe, din zilele de sărbătoare, se pun înaintea credincioșilor faptele mântuirii și învățăturile descoperite de sus, pentru ca ei să le cunoască și să și le însușească spre a-și dobândi mântuirea.

Care sunt sărbătorile creștine?

Sărbătorile creștine sunt:

1. Duminica sau Ziua Domnului, care este sărbătoarea săptămânală a creștinilor.

2. Sărbători Domnești sau Praznicile Împărătești rânduite spre preamărirea celor trei Fețe Dumnezeiești, și mai ales, spre cinstirea și preamărirea Fiului lui Dumnezeu.

3. Sărbătorile sfinților.

1. Pentru ce cinstim Sfânta Duminică?

Cinstim Sfânta Duminică pentru că:

- este ziua cea dintâi a creaţiei lumii;

- este ziua în care a înviat Domnul din morţi, biruind moartea, când a deschis Raiul care fusese încuiat din clipa izgonirii primilor oameni din Eden.

- în această zi, adică în Duminica Rusaliilor, S-a pogorât Duhul Sfânt peste Sfinţii Apostoli și prin ei, peste toată lumea.

- în aceasă zi a săptămânii se săvârşea de către Apostoli Sfânta Liturghie, numită şi frângerea pâinii, când se împărtăşeau toţi cu Trupul şi Sângele Domnului.
Duminica mai este numită şi ziua a opta, adică prima zi după sâmbătă, care este ziua a şaptea. Astfel, Duminica, adică ziua a opta, simbolizează tainic viaţa veşnică cu Iisus Hristos, când toţi cei mântuiţi vom fi în împărăţia Cerurilor, înaintea tronului Preasfintei Treimi. Iată ce mare este însemnătatea Sfintei Duminici.

2. Sărbători Domnești sau Praznicile Împărătești

Sărbătorile Împărătești ale Bisericii Ortodoxe sunt în număr de doisprezece și se mai numesc Cele 12 Sărbători Împărătești. Sfânta Înviere a Domnului (Sfintele Paști) nu se numără printre cele 12, ci se află deasupra tuturor sărbătorilor. Acestea sărbătoresc și ne reamintesc prezența istorică a Mântuitorului și a Maicii Sale aici pe pământ, printr-o serie de cele mai importante douăsprezece evenimente.
Dintre acestea, șapte sunt praznice în onoarea Domnului nostru Iisus Hristos iar cinci sunt în cinstea Maicii Domnului, împreună constituind cele Douăsprezece Praznice Împărătești.

08 septembrie, Nașterea Maicii Domnului sau Sfântă Măria mică

14 septembrie, Înălțarea Sfintei Crucis au Ziua Crucii

21 noimbrie, Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Vovidenia

25 decembrie, Nașterea Domnului sau Crăciunul

06 ianuarie, Botezul Domnului, Epifania sau Teofania

02 februarie, Întâmpinarea Domnului

25 martie, Bunavestire

09 aprilie Intrarea Domnului în Ierusalim, Duminica Floriilor

16 aprilie Învierea Domnului, Ziua Învierii sau Sfintele Paști

25 mai Înălțarea Domnului sau Ispasul și Ziua Eroilor

04 Iunie Pogorârea Duhului Sfânt, Cincizecimea sau Rusaliile

06 august, Schimbarea la Față a Domnului

15 august, Adormirea Maicii Domnului sau Sfântă Maria Mare

După data la care se țin, sărbătorile Împărătești se împart în două grupe:

Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare:

- Nașterea Maicii Domnului

- Înălțarea Sfintei Cruci

- Intrarea Maicii Domnului în Biserică

- Nașterea Domnului

- Botezul Domnului

- Întâmpinarea Domnului

- Bunavestire

- Schimbarea la Față a Domnului

- Adormirea Maicii Domnului

Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare sunt sărbători a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a Paștilor. Acestea nu cad la aceeași dată a lunii (sau se schimba chiar de la o lună la alta), dar cad mereu în aceeași zi a săptămânii.

- Învierea Domnului (Paștile)

- Intrarea Domnului în Ierusalim, Duminica Floriilor

- Înălțarea Domnului (Ispasul) și Ziua Eroilor

- Pogorârea Duhului Sfânt (Cincizecimea sau Rusaliile)

De reținut:

Postul Paștelui din 2023 este în perioada 27 februarie – 15 aprilie.

Sărbătoarea Sfintelor Paști pentru ortodocși – Învierea Domnului – va fi în 16 aprilie.

Zile de post și posture sunt, după cum urmează:

Miercurile și vinerile de peste an, în afară de cele cu dezlegare, însemnate cu harți;

Ajunul Bobotezei (5 ianuarie);

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie);

Postul Sfintelor Paști (27 februarie – 15 aprilie);

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (20 iunie – 28 iunie);

Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august – 14 august);

Postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie).

Stelian Gomboș

Despre autor

Stelian Gombos

Senior editor
370 articole postate
Publica din 28 Iulie 2009

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: