
„...A fi sfânt înseamnă a fi suveranul tău perfect. Sfântul are forța de coeziune a pietrei. Un sfânt poate fi și analfabet, dar e superior unui geniu, fiindcă ideea de sfințenie e legată de ideea de minune. Un sfânt poate face o minune. Geniul face isprăvi, nu minuni. Lumea e ancorată în cultul genialității ca slăvire a progresului în afară. Atât. Or, cu cât suntem mai avansați, mecanic și material, cu atât suntem mai departe de esența reală a lumii, de sfințenie”. (Petre Țuțea)
Omenirii i s-a decernat dintru început o bună organizare și o bună rânduială divină. Toată creația lui Dumnezeu este sub inspirație și providență divină. Nu Dumnezeu este vinovat pentru că există conflicte, războaie, pandemii, calamități naturale etc. Oamenii și păcatele lor. Dumnezeu doar le îngăduie. Sunt niște lecții pentru noi, oamenii. Oamenii nu sunt chemați la distrugere, orice om, orice creștin este chemat la sfințenie. Mulți oameni se întreabă dacă mai sunt sfinți? Alții se întreabă cum ar arăta un sfânt? Poate veți fi surprinși, dar sfinții sunt printre noi, însă noi nu avem ochi duhovnicești pentru a-i vedea.
În dicționar găsim următoarea definiție: „sfântul este o persoană care, din punct de vedere religios, este considerată foarte apropiată de Divinitate și fără păcate. Un sfânt este o persoană care pe parcursul vieții a făcut fapte bune, lucru ce conduce spre purificarea și iluminarea sa spirituală, și a ajuns în Rai”. Sfântul este un om al dragostei, al credinței și al faptelor bune. Sfântul nu se face de azi pe mâine. În fapt, sfințenia este un proces dinamic și de durată, cu un ritm crescător în cunoașterea lui Hristos, mai întâi răstignit, după aceea înviat. Este o experiere personală a Învierii lui Hristos, este o îndelungă experiență duhovnicească, în urma căreia se dobândește maturitatea duhovnicească, care duce la sfințenie, la mântuirea sufletului și care duce la Rai.
Sfântul nu înseamnă doar o simplă exemplificare într-un calendar creștin. Sau dacă ești enumerat ca sfânt într-un calendar creștin nu înseamnă că nu mai sunt și alți sfinți, care nu se găsesc în calendarul creștin. Sunt sfinți cunoscuți și sfinți necunoscuți, de aceea este bine să-i pomenim în rugăciunile noastre și pe sfinții necunoscuți de oameni, ci numai de Dumnezeu. Iată un mod de rugăciune: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește și binecuvântează pe robii tăi (numele de botez al membrilor casei), pe toate rudele noastre după trup și după duh, pe toți prietenii, vecinii și dușmanii noștri, pe toți sfinții cunoscuți și necunoscuți, pe toți eroii cunoscuți și necunoscuți și toată lumea Ta. Amin.”
Primul sfânt pe pământ românesc a fost nimeni altul decât Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României. Slavă lui Dumnezeu că iată avem sfinții români în calendarul creștin ortodox. Mai avem sfinți? Da, avem sfinți contemporani. Iată, numai în data de 4 februarie 2025, în Biserica Ortodoxă Română a avut loc un Eveniment important în viața Patriarhiei, în viața Bisericii și în viața creștinilor – Aniversarea Centenarului Patriarhiei Române. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât la Mărețul Eveniment Creștinesc din istoria Patriarhiei Ortodoxe Române au participat toți ierarhii Bisericii, inclusiv cei care fac misiune în afara granițelor României. Tot acum a avut loc validarea unor Sfinți Cuvioși, Preoți, Mărturisitori, Mucenici, prin Actul eliberat de Ședința Sinodului Ortodox Român. Un act de recunoștință, de prețuire, de validare și de canonizare, eveniment mult așteptat de poporul drept-credincios, a celor șaisprezece sfinți enumerați mai jos: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie); Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie); Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie); Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie); Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu (22 iulie); Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie); Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie); Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț (6 iulie); Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie); Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie); Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie); Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie); Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (10 mai); Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie); Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august); Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august). Slavă Ție, Dumnezeule, Slavă Ție!
În data de 23 martie 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea în anul 2026 a schimonahiei Elisabeta, pustnica Giumalăului. Mai mult, Dumnezeu poate face sfânt pe cine dorește El, arzând acea condiție necesară pentru a deveni sfânt. Așa se face că avem sfinți proveniți din rândul hoților, al criminalilor, al prostituatelor, al necredincioșilor etc. În calendarul cretin ortodox avem sfinți provenind din toate categoriile și condițiile sociale: avem sfinți din rândul împăraților, regilor, preoților, episcopilor, profesorilor, muncitorilor, dar și din rândul cerșetorilor.
Așadar, prin puterea rugăciunilor noastre de aici și prin rugăciunile sfinților din Ceruri, se poate realiza unirea cerului cu pământul și îndumnezeirea oamenilor.
Sfinți români, de acolo din ceruri, rugați-vă pentru noi, păcătoșii!
Doamne, ajută!
Ștefan Popa
-
Mantuirea si aspectele ei
Publicat in : Dogma -
Mantuirea obiectiva privita interconfesional
Publicat in : Dogma -
Mantuirea si indumnezeirea omului
Publicat in : Biserica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.