Vechea Catedrala mitropolitana impodobita cu haine noi

Vechea Catedrala mitropolitana a fost zidita intre anii 1761-1769 si a fost ctitorita de mitropolitul Moldovei de atunci, Gavriil Calimachi, mai intai mitropolit al Tesalonicului, intre 1475-1760. Dupa sfintire, biserica a devenit "Mitropolia cea Noua" si timp de mai bine de un secol a fost catedrala mitropolitana, aici fiind hirotoniti ierarhii Moldovei si desfasurandu-se marile ceremonii bisericesti. Sfantul lacas care are ca patron spiritual pe sfantul purtator de biruinta pe care il cinstim astazi, Sfantul si Marele Mucenic Gheorghe, protectorul Moldovei.

Din punct de vedere arhitectonic, vechea Catedrala mitropolitana din Iasi face parte din familia inaugurata de Biserica acolada. Modelul Bisericii "Sf.

M. Mc. Gheorghe" l-a constituit Biserica "Sf. Teodori" din Iasi a carei zidire se terminase in anul 1760. "Mult cercetata odinioara de protipendada si populatia de altadata a Iasilor, Biserica "Sf. Gheorghe" va fi avand in vedere spatiul activitatii, dar si cel de peste doua secole al resedintei mitropolitane din apropiere - biserica preferata a ierarhilor. Astfel, cei mai multi dintre ei isi vor statornici, judecand dupa lespezile funerare existente si azi, tot aici si locurile lor de veci" ("Candela Moldovei", nr. 9-10/1998, prof. univ. Gheorghe Macarie).

Catapeteasma, nepretuita opera de arta

Bogat ornamentata in relief, biserica imbina barocul constantinopolitan cu influente din clasicismul rusesc. In prezent, biserica are, in locul turlelor originale, un acoperis simplu caruia ii corespunde in interior o bolta putin arcuita. Potrivit prof. univ. Gheorghe Macarie, arhitectura Bisericii "Sf. Gheorghe" rememoreaza planimetria si configuratia estetica a plasticii fatadelor unei anumite maniere de a construi, agreata de grecii din Constantinopol sau din intinsa lor diaspora: "stil predominant baroc, in care amintirile clasice ale arhitecturii fuzioneaza, nu intotdeauna fericit, cu elementele decorative, preeminent orientale. Bordurile ferestrelor sunt bogat impodobite cu motive florale stilizate. In ansamblu, se realizeaza mai degraba o maniera decorativa decat un stil. Elementele decorative tin de doua lumi si de doua estetici, incercand sa faca posibila o reconciliere, daca nu o sinteza".

In interior, impresionanta este catapeteasma, capodopera a barocului balcanic. Lemnul de tei stucat, aurit este lucrat cu migala si rafinament artistic. Ornamente vegetale si animaliere se intrepatrund cu valuri aurite in decoratii abundente. Aceasta reprezinta o nepretuita opera de arta bisericeasca, de o deosebita valoare pentru istoria artei romanesti de la sfarsitul veacului al XVIII-lea.

Motive de origine orientala

Ca stil, catapeteasma Bisericii "Sf. Gheorghe" intruchipeaza drumul parcurs de-a lungul mai multor secole a evolutiei ornamentatiei sculpturale si a creatiei artistice moldovenesti, influentata si combinata cu modele prelucrate ale barocului occidental. "Pe un fond vegetal pe care sunt reprezentate deopotriva vrejuri, frunza de vie cu ciorchini, floarea soarelui, flori cu petale duble, vase in forma de corn umplute cu fructe si flori (cornul abundentei) intersectate de franjuri orientate in toate directiile, pot fi identificate, daca se analizeaza cu atentie, forme zoomorfe - animale, pasari - reale si fanstastice - leul, cerbul cu crucea intre coarne, grifonul, vulturul bicefal, o pasare cu sarpele in gheare, alte pasari si modele, care, desi incomplet conturate apar in relief fata de fondul vegetal" (Viorel Erhan - "Manastiri si biserici din orasul Iasi", Editura Tehnopress).

Motivele folosite, atat cele vegetale, cat si cele animale sunt in majoritate de origine orientala, cu stravechi semnificatii simbolice. Deasupra usilor imparatesti, in luneta frizei, este sculptata stema Moldovei cu capul de bour.

Catapeteasma actuala a fost refacuta de mitropolitul Veniamin Costachi in urma devastatorului incendiu din 19 iulie 1827, cand a ars o buna parte din orasul Iasi, fiind grav afectate si multe biserici, printre care si Mitropolia veche. Atunci, acesteia i-au ars acoperisul, mobilierul, carti de cult, icoane, podoabe, vesminte, precum si o buna parte din catapeteasma. Din catapeteasma veche, sculptata "a jour" se pastreaza usile imparatesti, stalpii care despart icoanele primului registru, icoanele imparatesti, friza imediat superioara, icoanele Sfintilor Apostoli si prooroci din medalionalele asezate la extremitati.

Adevarate opere de arta sunt icoanele Mantuitorului si a Sf. M. Mc. Gheorghe, realizate in 1804-1805 de primul si cel mai mare pictor neoclasic de la noi, Eustatie Altini.

Pictura fidela Erminiei

Intrucat in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Biserica "Sf. M. Mc. Gheorghe" a fost partial distrusa, intre anii 1981 - 1985, in timpul arhipastoririi Prea Fericitului Patriarh Teoctist ca mitropolit la Iasi, ea a fost restaurata. Cu binecuvantarea IPS Mitropolit Daniel, biserica, folosita multa vreme drept muzeu mitropolitan, a fost redata cultului divin in anul 1999, adaugandu-i-se si hramul "Cuv. Teodora de la Sihla" si fiind astfel randuita ca lacas de inchinare pentru obstea calugaritelor de la Centrul Eparhial Iasi. Intre anii 1997 - 1999, prin purtarea de grija a IPS Mitropolit Daniel, interiorul lacasului a fost impodobit cu fresca in stil neobizantin de care profesorul Vasile Buzuloiu si ucenicii sai. Dupa cum ne-a spus arhim. Timotei Aioanei, exarhul cultural al Arhiepiscopiei Iasilor aceasta este una dintre cele mai reusite picturi din ultimii ani, ea impresionand in mod deosebit si pe arhiepiscopul Atenei cand a venit la Iasi (in 2000). Ea impresioneaza prin abundenta imaginilor si prin rigoarea incadrarii compozitiei in canoanele Erminiei. Impresionanta este reprezentarea scenei Judecatii de Apoi. Specifiul acestei picturi consta si in faptul ca are reprezentati pe cuviosii Moldovei, care in curand vor fi canonizati.

Mozaicul realizat intre 1999 - 2000 in pridvorul deschis al bisericii - de catre echipa mesterului Virgil Moraru - reprezinta patru scene din paradis si evenimentul aducerii moastelor Sf. Ap. Andrei la Iasi, in octombrie 1996.

Biserica a fost resfintita la 22 mai 2000 de PF Hristodolous, Arhiepiscopul Atenei si primat al intregii Elade, care a participat la slujba de sfintire la invitatia IPS Mitropolit Daniel.

Intrucat, in prezent la Catedrala mitropolitana din Iasi au loc ample lucrari de reparatii, Biserica "Sf. Mc. Gheorghe" adaposteste moastele Sf. Cuv. Parascheva, odorul nepretuit la Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, si aici au loc slujbele de zi cu zi, dar si cele arhieresti din duminici si sarbatori.

Necropola pentru mitropoliti

Marturie a rolului sau de catedrala mitropolitana sunt si mormintele din pridvor si din apropierea zidurilor bisericii, in care odihnesc osemintele mitropolitului ctitor, Gavriil Calimachi si ale altor intaistatatori ai Mitropoliei Moldovei: Leon Gheuca, Iacob Stamati, Meletie.

Langa zidul nordic al bisericii, in dreptul pronaosului, se afla mormantul mitropolitului Sebastian Rusan (1956), inmormantat, ca si Iosif Naniescu, in secolul trecut, langa zidurile sfantului lacas. In partea de est si vest a acestui mormant sunt expuse inca cinci lespezi funerare, dintre care una de marmura alba, ornata pe margine cu o lunga inscriptie, a acoperit mormantul hatmanului Nicolae Stratulat (mentionat de unii ca fiind in pridvor) trecut la cele vesnice la 1818. O alta lespede masiva a acoperit mormantul marelui postelnic Grigore, decedat la 1796.

In afara de mormintele mentionate, in interiorul si exteriorul bisericii sunt expuse o serie de lespezi funerare care provin din fostul cimitir al bisericii. Printre cele care au fost identificate, mentionam pe: Maria, sotia logofatului Constantin Buhus (1703) si cuconii sai Catrina si Andrei, vistierniceasa Zamfira, domnita Smarandita, fiica Domnului Grigore Ghica.

Se mentioneaza, de asemenea, ca in Biserica "Sf. Gheorghe" au mai fost inhumati arhiereul Atanasie Sevastias (Berendeu), Printesa Ralu Cantacuzino, nascuta Callimachi (1837), arhimandritul Lazar Leon Asachi, tatal lui Gheorghe Asachi, si Panaiotachi Moruzi (1780). In prezent, in biserica nu exista nici un mormant marcat cu piatra funerara.

Narcisa BALABAN

Sursa: Ziarul Lumina

 

 

 

.