Casa Memoriala Anton Pann

Casa Memoriala Anton Pann se afla in orasul Ramnicu Valcea - Strada Stirbei Voda, numarul 18. Anton Pann a fost un membru marcant al comunitatii orasului. Locuinta condeierului si tipografului a fost casa in forma de cula din actuala strada Stirbei Voda, azi "Muzeul memorial Anton Pann".

Din acest loc - Ramnicu Valcea - pleca pe drumurile judetului acest "fiu al Pepelei" catre satele care i-au oferit nestemate folclorice necesare desavarsirii operei sale. Anton Pann a fost cel care a pregatit formatia corala care a intonat pentru prima data "Desteapta-ta, romane!"

Anton Pann - poet, compozitor si profesor

Anton Pann s-a nascut in jurul anului 1796, undeva in Bulgaria sfarsitului de secol XVIII, si a murit la data de 2 noiembrie 1854, la Bucuresti. Este fiul lui Pantoleone Petrov, un caldarar din Sliven, o localitate din Bulgaria, iar mama sa se numea Tomaida. El s-a remarcat ca un deosebit poet, bun compozitor de muzica religioasa, profesor roman de muzica, de origine rrom din Bulgaria.

Adevaratul lui nume al lui Anton Pann era Antonie Pantoleon Petroveanu. Prin prescurtarea numelui de familie si romanizare va fi numit Anton Pann. El a fost supranumit de catre Mihai Eminescu "fiul Pepelei, cel istet ca un proverb" - in poemul Epigonii. In timpul razboiului ruso-turc, din anii 1806-1812, mama sa, Tomai da, ramasa vaduva, pribegeste cu copiii in nordul Dunarii. Ajunsi in Basarabia, tanarul Anton devine cantaret intr-o biserica din Chisinau.

Dupa o scurta sedere la Chisinau, unde ajunsese doar cu Anton, in urma mortii celor doi fii mai mari, inrolati in armata rusa si cazuti la asediul Brailei, Tomaida ia din nou drumul spre sud, stabilindu-se, in anul 1812, la Bucuresti.

Aici, tanarul Pann, cu vocea lui neobisnuit de frumoasa, datorita careia fususe primit si in corul bisericii din Chisinau, intra cantaret la Biserica Sfintilor si paracliser la Biserica Olari. El invata doi ani la Scoala de psaltichie, infiintata in anul 1816 de Petru Efesiu, detinator si al unei tipografii, in care Pann va lucra ca tipograf si, mai tarziu, o va si conduce. Intre anii 1826 si 1828, este profesor de muzica la o scoala a episcopiei din Ramnicu Valcea.

Indragostit de nepoata staretei de la Manastirea Dintr-un Lemn, el a fugit la Brasov, unde cei doi tineri s-au casatorit la Biserica din Schei. In acest timp a avut loc si schimbarea numelui initial, care a devenit Antonie Pantoleon si mai apoi, mai scurt, Anton Pann dupa cum este redat in tipariturile vremii. In anul 1828, este cantaret bisericesc la Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului.

Dintre scrierile lui Pann s-au tiparit mai intai lucrarile de muzica ecleziastica. Pe la anul 1820, el fusese numit intr-o comisie care avea misiunea de a adapta cantarile liturgice grecesti la noul sistem de psaltichie. Dar Pann nu a lucrat numai la "romanirea" liniei melodice, ci si la aranjarea si slefuirea textelor.

Din anul 1828, revenit la Bucuresti, a desfasurat o activitate de profesor de muzica si de tipograf avand atelierul sau propriu, unde au fost editate toate lucrarile sale literare si muzicale. Dupa anul 1840, Pann va scoate mai multe lucrari cu caracter bisericesc.

Dupa victoria revolutiei in Tara Romaneasca , la data de 29 iulie 1848, in Parcul Zavoi din orasul Ramnicu Valcea, Anton Pann a participat alaturi de oficialitatile orasului, la ceremonia organizat cu prilejul "sfintirii stindardelor libertatii nationale dupa noua constitutie", cand s-a cantat pentru prima oara marsul revolutionar "Desteapta-te romane", pe versuri de Andrei Muresanu, a carui muzica o compusese, adaptand melodia cantecului "Din sanul maicii mele". Acest moment a reprezentat prima intonare a viitorului Imn de Stat al Romaniei, petrecut in gradina Zavoi a orasului Ramnic.

Casa Memoriala Anton Pann

Casa care adaposteste expozitia memoriala Anton Pann, este un monument de arhitectura urbana, construit la jumatatea secolului al XVIII-lea, avand foisor si pivnita. Casa Memoriala Anton Pann a fost translata pe o distanta de 37 de metri, de pe amplasamentul ei initial, odata cu modernizarea si reamenajarea teritoriala. Muzeul are trei incaperi.

Expozitia a fost amenajata pentru a ilustra interiorul unei modeste locuinte de targ de la mijlocul secolului al XIX-lea, aici fiind prezentate piese de mobilier - divan, biblioteca, masa, scaune -, obiecte decorative din cositor, alama, alpaca si portrete ale unor personalitati din epoca: printre care cel al maicii Meletina, stareta Manastirii Dintr-un Lemn si tipograful Ion Popovici, care au avut legaturi cu viata si opera scriitorului.

In a doua incapere a expozitiei este prezentat un interior in care se afla mobilier pictat, specific zonei transilvanene, evidentiind legatura pe care Anton Pann a avut-o cu acest colt de tara.

In ultima incapere a muzeului sunt prezentate lucrari muzicale, culegeri de folclor, poezii si povestiri ale lui Anton Pann - "Noul Erotocrit", Sibiu, 1837; "Fabule si istorioare", Bucuresti, 1841; "Povestea Vorbei", Bucuresti, 1847; "Nastratin Hogea", Bucuresti, 1853 etc. - scotand in valoare activitatea sa tipografica si literara.

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: