Ajunul Botezului Domnului

Ajunul Botezului Domnului

Frati crestini,
Au trecut numai cateva zile de la Nasterea lui Iisus in staulul de la Betleem. Iisus Hristos, in marea Lui smerenie, primeste a Se naste acolo ca un rob, intr-un staul. Iata insa ca astazi, in ajunul marii sarbatori a Botezului Domnului, Iisus Hristos, la treizeci de ani impliniti, vine pe malul Iordanului, in mijlocul unei mari multimi. Pe sesurile intinse ale Iordanului, multimi din toata Tara sfanta erau cutremurate de glasul marelui botezator, sfantul Ioan. Ce putere a avut acest mare proroc care nu a facut minuni, n-a vindecat bolnavi, n-a inmultit paini, insa a cutremurat multimile, incat intrebau cu frica ce sa faca pentru ca sa se poata mantui! Si ii indruma sa faca milostenie cat mai multa si dreptate si [sa pazeasca] sfintenia vietii. Si iata, in acest freamat urias si rar intalnit in tara sfanta, in jurul marelui proroc Ioan Botezatorul, apare si Iisus din Galileea.

In varsta de treizeci de ani, Iisus mergea incet, Se apropia de Ioan, printre multimi. Multimile nu-L cunosteau inca, dar Ioan spunea despre El, aratandu-L cu degetul: „Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii”. Iisus Se apropie de el si cere sa fie botezat. Un dialog impresionant are loc acolo, pe malul Iordanului, intre Iisus si Ioan Botezatorul. Sfantul Ioan ii spune: „Doamne, eu am nevoie sa fiu botezat de Tine si Tu vii la mine”? si Iisus Ii spune: „Lasa acum, Ioane, boteaza-Ma ca sa implinim toata dreptatea”.[2] Si Ioan, cel cu chipul aspru, ca un mare profet din pustiurile Tarii sfinte, insa de o mare blandete si de o mare smerenie, accepta si Il boteaza pe Iisus Hristos.

Cand boteza sfantul Ioan Botezatorul, marea multime intra in apele Iordanului si ramanea acolo pana isi spunea toate pacatele in public, dupa aceea iesea din apa. Iisus Hristos insa a intrat in apa, a fost botezat si indata a iesit din apa - spune evanghelistul Matei care era acolo, era martor. Iisus a iesit din apa, frati crestini, repede, pentru ca nu a avut pacat. O spune El singur in fata dusmanilor Sai: „Cine Ma poate invinui pe Mine de pacat?”

Insa in clipa aceasta s-a deschis cerul - acel cer din Orient, albastru si luminos - si din cer apare Duhul Sfant in chip de porumbel peste Iisus Hristos, si sfantul Ioan il vede, iar un glas din cer se aude strigand: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, pe El sa-L ascultati”. In clipa aceasta, frati crestini, se arata in lume, in vazul lumii intregi, Sfanta Treime: Tatal rosteste cuvintele: „Acesta este Fiul Meu cel iubit”, Duhul Sfant in chip de porumbel si Mantuitorul Iisus in apele Iordanului. Se mai arata inca o data Duhul Sfant, Treimea intreaga, pe Tabor, cand Duhul Sfant apare in chip de lumina, o lumina neobisnuita, Dumnezeu Tatal, din nori, aceleasi cuvinte spunand: „Acesta este Fiul Meu cel iubit” si Fiul stralucind in marea lumina taborica, dumnezeiasca lumina.

Aceasta este marea sarbatoare de la Iordan; ca maine, acum aproape doua mii de ani, a avut loc acest eveniment unic in istoria lumii, Botezul Fiului lui Dumnezeu. Intruparea a avut loc la Betleem, iar aici Botezul Domnului. De acum incolo se deschid cerurile, Duhul Sfant se pogoara si oamenii se apropie cu toata increderea de Dumnezeul cel Treimic, Tatal, Fiul si Duhul Sfant.

Frati crestini, sfintii Parinti, si in mod deosebit Sfantul Ioan Damaschinul concentreaza aceste lucruri si ne invata ca de-a lungul istoriei lumii sunt opt botezuri - si am sa le citesc din Dogmatica su Izvorul de invatatura al sfantului Ioan Damaschinul, acest mare teolog, acest mare Parinte bisericesc al sfintei noastre Ortodoxii. Primul botez, spune sfantul Ioan, a fost botezul potopului. Se stie, cuvantul „botez” vine de la un cuvant grecesc, baptizo, care insemneaza „a scufunda”. Deci aici a fost scufundarea lumii intregi pentru pacatele lor si ale noastre. Al doilea botez, “prin mare si nor” in pustiul Sinaiului, cand poporul ales venea din Egipt in Tara sfanta (…). Al treilea, botezul legii vechi, caci “tot cei necurat se spala cu apa, ba inca isi spala si hainele, si astfel intra in tabara”, tot prin pustiul Sinaiului. „Al patrulea botez e botezul lui Ioan”, pe care-l intalnim, iata, maine, care a fost introductiv si conducea la pocainta pe cei botezati, ca sa creada in Hristos. «Eu», spune sfantul Ioan Botezatorul, «va botez pe voi cu apa, dar Cel care vine dupa mine va va boteza pe voi cu Duhul Sfant si cu foc».

Asadar, Ioan curateste mai dinainte prin apa, in vederea Duhului. Al cincilea botez este Botezul Domnului, Mantuitorul Hristos, cu care S-a botezat El insusi. Se boteaza, nu pentru ca El a avut nevoie de curatire, ci pentru ca Si-a impropriat curatirea mea”, […], a noastra a tuturora, „ca sa «zdrobeasca capetele balaurilor din apa», ca sa inece pacatul, ca sa inmormanteze pe tot Adamul cel vechi in apa, ca sa sfinteasca pe Botezator”, pe sfantul Ioan, „ca sa implineasca Legea, ca sa descopere taina Treimii, ca sa ne dea noua pilda si exemplu de a ne boteza si noi. Noi ne botezam cu Botezul desavarsit al Domnului, cel prin apa si prin Duh. Se zice ca Hristos boteaza cu foc, pentru ca a revarsat harul Sfantului Duh peste sfintii apostoli in chipul limbilor de foc, dupa cum spune insusi Domnul: «Ioan v-a botezat pe voi cu apa, dar voi veti fi botezati cu Sfantul Duh si cu foc, nu mult dupa aceste zile»”- le spunea Mantuitorul in ziua intai a invierii, apostolilor Sai.

„Al saselea botez este botezul prin care se dau pocainta si lacrimi, care este cu adevarat greu. Al saptelea botez este botezul prin sange si mucenicie, cu care insusi Hristos S-a botezat in locul nostru. El este foarte cinstit si fericit, pentru ca nu se pangareste a doua oara cu intinaciunea. Al optulea botez si ultimul nu este mantuitor, ci pe de o parte distruge rautatea - caci nu mai guverneaza rautatea si pacatul - iar pe de alta parte pedepseste necontenit. Acesta e botezul focului celui vesnic, dupa Judecata obsteasca”.

„Marturisim un botez spre iertarea pacatelor, spre viata de veci. Botezul arata moartea Domnului. Ne ingropam, deci, prin botez impreuna cu Domnul, dupa cum spune dumnezeiescul Apostol. Dupa cum o data s-a savarsit moartea Domnului, tot astfel o data trebuie sa ne si botezam”.

Sunt oameni, anumite secte, in care daca intra cineva, il boteaza a doua oara. Savarsesc un foarte mare pacat. „Ne botezam dupa cuvantul Domnului in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, iar prin aceste cuvinte suntem invatati marturisirea in Tatal, in Fiul si in Duhul Sfant. Asadar toti cei care au fost botezati in Tatal, in Fiul si in Duhul Sfant si au fost invatati prin aceasta o singura fire a Dumnezeirii in trei ipostasuri, si se boteaza din nou, acestia rastignesc inca o data pe Hristos, dupa cum spune dumnezeiescul Apostol: «Caci este cu neputinta ca cei odata luminati prin botez (…), sa se innoiasca iarasi prin pocainta, pentru ca ei rastignesc pentru a doua oara pe Hristos, Il batjocoresc»”.

Asta fac cei ce se boteaza a doua oara, cu obraznicia si cu trufia lor. „Dar toti cei care nu au fost botezati in Sfanta Treime, trebuie rebotezati (…). Dumnezeu ne-a facut pe noi pentru nestricaciune”, pentru cer, pentru Rai, pentru lumina, „dar pentru ca noi am calcat porunca Lui mantuitoare, ne-a condamnat la stricaciunea mortii. Totusi, ca sa nu fie raul vesnic, S-a pogorat, in virtutea milostivirii Sale, spre robi, si facandu-Se asemenea noua, ne-a rascumparat prin patima Sa. Ne-a izvorat noua, din sfanta Lui coasta, izvorul iertarii. Asa, apa izvorata din coasta Sa este spre renastere si inundarea pacatului si a stricaciunii, iar sangele este bautura pricinuitoare vietii vesnice”, adica Sfanta Impartasanie. „Ne-a dat porunca sa renastem prin apa si prin Duh Sfant, deoarece prin rugaciune si invocare”, prin chemarea aceasta a Duhului Sfant, „Sfantul Duh se pogoara asupra apei. Dar, pentru ca omul este suflet si trup, ne-a dat dubla si curatirea, prin apa si prin Duh Sfant. Duhul pe de-o parte reinnoieste in noi starea dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, iar apa, pe de alta parte, curateste, prin harul Duhului Sfant, corpul de pacat si il elibereaza de stricaciune. Apa implineste icoana mortii, iar Duhul da arvuna vietii”.

Frati crestini, aceste lucruri vi le-am spus acum, ca sa ne dam seama cu totii ce inseamna marea taina a sfantului botez. Prin Nasterea Domnului Iisus Hristos, Dumnezeu S-a smerit pana la intruparea Lui in chip de rob. Prin Botezul Domnului, omul s-a indumnezeit. Fara sa ne dam seama destul de bine, botezul, frati crestini, insemneaza renastere, nasterea din nou a fapturii omenesti. Se creeaza o noua faptura sufleteasca, omeneasca, duhovniceasca. Pruncul care se scufunda in apa botezului e luminos ca un inger, fara prihana, fara pacat si fara patimi. Pacatul stramosesc s-a distrus si pacatul pana in clipa aceasta, a botezului, de asemenea a fost desfiintat, incat pruncul apare in lumina dumnezeirii.

De aceea, frati crestini, trecand prin taina botezului, Botezul Domnului, amintim de botezul nostru crestin, de pruncia noastra, de sfintenia vietii noastre; sa ne straduim, frati crestini, sa o inviem, sa ne rebotezam prin pocainta si lacrimi, cum spune la al cincilea botez despre care vorbeste sfantul Ioan Damaschinul. Sa ne pastram in curatia si in sfintenia vietii noastre, stiind foarte bine, cum spune sfantul apostol Pavel, ca in Imparatia lui Dumnezeu nimic necurat nu intra, numai sfintenia, numai curatia, numai lacrimi de pocainta - numai atit intra acolo. Cand intram cu tot bagajul de spurcaciuni ale vietii, suntem aruncati de la intrare. Ingerii pazitori cu sabii de foc ne arunca de la fata lui Dumnezeu. De aceea sa fim cu grija pentru viata noastra, pentru ca vom da seama de orice pacat nemarturisit si neiertat. Sa fim mai atenti la viata noastra, ca s-o savarsim in frica de Dumnezeu, in implinirea poruncilor si in sfintenia pe care Dumnezeu o vrea de la noi. Amin.

Parintele Sofian Boghiu

Cumpara cartea "Parintele SOFIAN", Editura Bizantina

02 Ianuarie 2016

Vizualizari: 8038

Voteaza:

Ajunul Botezului Domnului 5.00 / 5 din 2 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Sfantul Vasile al Ostrogului. Viata si minunile. Tamaduitorul celor cu mintile bolnave
Sfantul Vasile al Ostrogului. Viata si minunile. Tamaduitorul celor cu mintile bolnave La adăpostul culmilor nepătrunse ale Muntenegrului, departe de zgomotul şi vâltoarea marilor oraşe şi a staţiunilor turistice, se află Mănăstirea Sfântului Vasile al Ostrogului, un mărgăritar nepreţuit de credinţă vie, ortodoxă, în mijlocul lumii de 28.00 Lei
Elogii. Imnele vietii
Elogii. Imnele vietii „Am numit aceste pagini Elogii nu ca pe o formă de laudă goală, ci ca pe o încercare de a ridica, prin cuvânt, imne către acele realități de dincolo de noi. Elogiul, în forma lui lui originară, nu este o superficială flatațiune, ci este o rară înălțare: 80.00 Lei
Un condamnat la moarte ascet
Un condamnat la moarte ascet Un condamnat la moarte ascet - Corespondența cu Anthony și Sarah Atwood a Mitropolitului Ierotheos al Nafpaktosului. Un criminal în ochii lumii, dar în ochii lui Dumnezeu, fiul care „pierdut era și s-a aflat” și a primit haina cea dintâi 37.00 Lei
Oameni care vor fi mereu cu mine
Oameni care vor fi mereu cu mine Un roman învăluitor și liric care reconstituie destinul unei familii armene de-a lungul mai multor generații. Între trecut și prezent, între durerea pierderii și lumina mereu nouă a speranței, romanul ne amintește că la temelia inimii noastre stau cei 58.14 Lei
Fenomenul erosului
Fenomenul erosului Rezultat al unei reflecții profunde și radicale, redactate într-un stil impecabil, meditațiile asupra fenomenului erosului (amour) ale lui Jean-Luc Marion sunt o amplă analiză și regândire a unei teme fundamentale a culturii europene. La trei veacuri și 42.29 Lei
Omul recent
Omul recent Ilustrații de Mircea Cantor „Omul recent este o meditaţie despre lumea de azi a unui modern nesatisfăcut de propria sa modernitate. Este o critică a modernităţii care nu se mulţumește nici cu proclamaţiile suficiente ale postmodernităţii, nici cu 100.43 Lei
Sa oprim timpul! Pledoarie pentru tinerete
Sa oprim timpul! Pledoarie pentru tinerete Scopul nostru este ca toti oamenii sa-si propuna inversarea procesului de imbatranire. - Autorii A gasi caile de optimizare a propriei noastre biologii inseamna a deveni propriul nostru Demiurg. - Dumitru Constantin-Dulcan Noi zicem ca si longevitatea se 105.71 Lei
Jurnalul unui psihiatru si nu numai (1997-2007)
Jurnalul unui psihiatru si nu numai (1997-2007) Cartea dr. Galina Răduleanu evocă momente din activitatea Spitalului Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”. Cum, în acea perioadă, am colaborat îndeaproape cu domnia sa, am citit acest jurnal cu atenție și cu o justificată curiozitate. 50.74 Lei
Sfintii Parinti despre Moartea si Invierea Domnului
Sfintii Parinti despre Moartea si Invierea Domnului Vazut‑ai ca de acum moartea se numeste pretutindeni „adormire” si „somn” si ca ceea ce mai‑nainte de aceasta îsi avea fata înfricosata s‑a facut lesne defaimata acum, dupa învierea lui Hristos? Vazut‑ai cît de stralucita este biruinta învierii?! Pentru în 52.86 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact