Duminica Ortodoxiei din acest an constituie un prilej de a ne aprofunda si de a intra mai adanc in detaliile si nuantele credintei noastre, asa cum s-a definit si s-a formulat ea de-a lungul secolelor si in special la Sinoadele a toata lumea (sau ecumenice, adica ale intregii lumi locuite: oikos - casa; menein - a rezida, a ramane). Termenul ortodoxia are multe si complexe semnificatii, reprezentand deodata dreapta-credinta, dreapta-intelegere, dreapta-opinie, dreapta-slavire, etc. Daca toate acestea se refera la Dumnezeu, ortodoxiei ii corespunde pe planul vietii noastre concrete dreapta-traire, dreapta-cinstire, dreapta-reprezentare, dreapta-cantare, dreapta-nevointa (asceza). Dar la toate acestea se adauga cea care a fost definita de parintii pustiei cea mai importanta dintre virtuti: dreapta-socoteala. Iar acesteia ii corespunde dreapta-viziune, adica dreapta-vederea lui Dumnezeu, de unde vine dreapta-viziunea ceea ce este Omul si toata facerea, gandirea, trairea, grairea, nevointa si toate expresiile credintei lui.

Pentru a intelege mai bine, trebuie sa ne gandim la un arhitect care proiecteaza casa pe care o are de construit. Daca viziunea asupra casei este stramba, atunci si desenul va fi deformat si produsul final va fi scalciat… Dar si daca are viziunea corecta asupra casei, dar uita sa prevada cele necesare pentru canalizare, reteaua de electricitate, de incalzire, sa prevada usile si geamurile la locurile si la masurile potrivite, tot o casa incompleta va proiecta si va realiza…

Acelasi lucru se intampla in noi si cu noi, daca viziunea noastra despre Dumnezeu, dupa al Carui chip (eikona, in greceste) suntem ziditi si, mai ales, viziunea despre Dumnezeu-Omul (Iisus Hristos Care este de fapt ”modelul” - prototipul nostru) nu este cea dreapta, adica este stramba sau fie si putin stirbita. De aceea nu ne putem permite sa ne intemeiem viziunea pe inchipuiri si imaginatii ale mintii noastre care il fac pe Dumnezeu dupa "chipul si asemanarea noastra".

A avea dreapta-viziune inseamna a avea perspectiva lui Dumnezeu asupra Sa si asupra noastra. Iar aceasta perspectiva la care ii corespunde viziunea cea adevarata ne-a fost si ne este daruita de catre Insusi Dumnezeu Care, pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire, S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara si S-a facut om. Dumnezeu nu a avut doar initiativa de a se fi intrupat ci ne invita, prin cuvantul din Evanghelia acestei duminici, zicandu-ne si noua, ca si lui Ioan si Andrei care urmau sa-i fie ucenici: veniti si veti vedea (In. 1, 39) Si nu numai atat. Ci fiecaruia dintre cei ce cred in El ca Fiu al lui Dumnezeu intrupat si Mantuitor, ii fagaduieste precum lui Natanael: mai mari decat acestea vei vedea. (…) Adevarat, adevarat zic voua, de acum veti vedea cerurile deschizandu-se si pe ingerii lui Dumnezeu suindu-se si coborandu-se peste Fiul Omului (In. 1, 50).

La aceasta fagaduinta ii corespunde marturia ucenicului celui iubit, Ioan, din prima sa epistola adresata intregii biserici (soborniceasca sau catholica, in greaca fiind catholikin) in care spune: Ce era de la inceput, ce am auzit, ce am vazut cu ochii nostri, ce am privit (contemplat) si mainile noastre au pipait, despre Cuvantul Vietii - si Viata S-a aratat si am vazut-o si marturisim si va vestim Viata de veci care era la Tatal si s-a aratat noua -, ce am vazut si am auzit va vestim si voua, ca si voi sa aveti impartasire cu noi. Iar impartasirea noastra este cu Tatal si cu Fiul Sau, Iisus Hristos.(1 In. 1, 1-3).

Iata ca viziunea de care pomeneam ni se impartaseste, adica vine in noi prin impartasire, adica ea ne vine de la Dumnezeu, prin cei ce s-au impartasit la randu-le din aceasta, dar si pe cale directa si nealterata, prin Dumnezeiasca slujire si in special prin Dumnezeiasca Liturghie (din care izvoraste toata lucrarea sfintitoare a Bisericii, Sfintele Taine si ierurgii) si care sta la temelia rugaciunii si a nevointei noastre personale, hranindu-le, curatindu-le si dandu-le sens mantuitor. Asadar, Dumnezeu nu ne impartaseste de ceva "exterior" ci aduce inlauntrul nostru viziunea Adevarului Sau si, odata cu ea, Viata Sa si Harul Sau cel sfintitor.

Astfel, prin vederea chipului lui Hristos, al Preacuratei Sale Maici, ale chipurilor sfintilor, precum si prin contemplarea in icoane sau fresce a celor care s-au implinit de Domnul pentru a noastra mantuire; prin auzirea glasului mereu proaspat si actual al lui Dumnezeu care ni se adreseaza noua din citirile Vechiului Testament si mai ales din cele ale apostolului si ale Evangheliei; prin atingerea de Domnul, cu al Carui Trup si Sange ne impartasim, noi cei de astazi avem marea binecuvantare si marele privilegiu sa facem sa salasluiasca inlauntrul nostru, ca apoi sa lucreze si sa strabata din noi spre inafara, aceasta dreapta-vedere care ni se daruieste pe caile cele mai la indemana noastra - vazut, auzit, pipait - la fel de proaspat si de viu, ca si in cazul apostolilor si al celor contemporani cu Domnul. Dar ca si atunci, si acum, unii fac lucratoare si altii ignora sau resping acest mare dar pe care Dumnezeu-Omul, Iisus Hristos doreste sa-l impartaseasca cu fiecare dintre noi.

Duminica Ortodoxiei este, asadar, o binecuvantata si mantuitoare ocazie sa ne socotim fiecare cu Dumnezeu, cu noi insine, cu familia, cu preotia, cu parohia si cu episcopia noastra, cu privire la masura in care acest mare dar al dreptei-vederi este sau nu luat in seama si este sau nu lucrator in noi, razbate sau nu din noi si se traduce sau nu in dreapta-traire, dreapta-cinstire, dreapta-reprezentare, dreapta-cantare, dreapta-nevointa, si, mai mult, in dreapta-credinta, dreapta-intelegere, dreapta-opinie, dreapta-slaviresi, intru toate, prin dreapta-socoteala.

Fie ca in fiecare dintre noi sa salasluiasca aceasta dreapta-viziune si sa nu ramana doar la nivelul unei "proiectii" pe peretele mintii sau al inchipuirii noastre, ci sa ia chip in noi, devenind realitate, ca sa se implineasca cuvintele Domnului Care spune, la sfarsitul evangheliei de la Luca: Imparatia lui Dumnezeu este inlauntrul vostru (Luca 17, 21).

Cu mantuitoare doriri in continuarea Postului celui Mare,

† Episcopul SILUAN

al Episcopiei Ortodoxe Romane a Italiei

• Pastorala Sfantului Sinod la Duminica Ortodoxiei
  Publicat in : Predici la sarbatori
• Duminica Ortodoxiei
  Publicat in : Duminica Ortodoxiei

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: