Crestinii ortodocsi se vor afla incepand cu 9 februarie 2025, din Duminica Vamesului si a Fariseului, in perioada liturgica a Triodului. Cu aceasta duminica incepe perioada de pregatire pentru Postul Sfintelor Pasti, care cuprinde patru duminici: a Vamesului si a Fariseului, a Fiului risipitor, a Lasatului sec de carne sau a Infricosatoarei Judecati si a Lasatului sec de branza sau a Izgonirii lui Adam din Rai.
Mantuitorul rosteste parabola Vamesului si a Fariseului pentru cei care se credeau drepti. Acest adevar ne este descoperit de Sfantul Evanghelist Luca: "Iar pentru unii care se credeau ca sunt drepti si ii dispretuiau pe ceilalti, a spus parabola aceasta" (Luca 18, 9).
Din aceasta parabola aflam ca doi oameni s-au suit la templu ca sa se roage. Unul era fariseu, iar altul vames. Fariseul ajuns in fata, se ruga asa: "Dumnezeule, Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, adulteri, sau chiar ca acest vames; postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig" (Lc. 18, 11 12). In vreme ce vamesul, stand la intrarea din templu, cu capul plecat, se ruga zicand: "Dumnezeule, ai mila de mine, pacatosul!". Si la finalul parabolei, ni se vesteste ca doar vamesul s-a intors mai indreptat la casa lui.
Daca ne intrebam de ce Dumnezeu nu se bucura de rugaciunea fariseului si nu-i daruieste si acestuia harul Sau, raspunsul e simplu. Pentru ca se mandrea cu tot ce facea. In rugaciunea sa, vorbea doar despre sine. Ii atragea atentia lui Dumnezeu asupra a ceea ce facea si era. Nu vedea in lucrarea si implinirea sa si ajutorul lui Dumnezeu. Se lauda pe sine si ii judeca pe cei de langa el. Iar asta facea ca Dumnezeu sa nu mai aiba loc in inima lui. Preafericitul Patriarh Daniel, marturisea intr-o predica: "Fariseul transforma, foarte repede, multumirea adusa lui Dumnezeu intr-o multumire de sine, intr-o felicitare adresata siesi in prezenta lui Dumnezeu ca martor: "Dumnezeule, iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni..."
Vamesul nu se lauda cu nimic in rugaciunea sa si nu-si judeca aproapele. Iar acest lucru, Il bucura pe Dumnezeu. Nu putinele cuvintele au facut ca rugaciunea lui sa fie placuta Domnului, ci faptul ca se vede pacatos si cere ajutorul Sau pentru indreptare. Deci, nu orice rugaciune este primita de Dumnezeu, ci numai rugaciunea smerita, facuta intru umilinta.
Desi fariseul era un om drept, iar vamesul un pacatos, Dumnezeu prefera pacatosul smerit si nu dreptul mandru. Acest lucru nu inseamna ca Dumnezeu aproba caderile vamesului si nici ca nesocoteste faptele bune ale fariseului. Din acest motiv, Biserica ne indeamna sa imitam faptele bune ale fariseului, dar mai ales sa avem smerenia vamesului.
Evanghelia Duminicii a 33 a dupa Rusalii - a Vamesului si a Fariseului:
Zis a Domnul pilda aceasta: Doi oameni s-au suit la templu ca sa se roage: unul era fariseu si celalalt vames. Fariseul, stand drept, asa se ruga in sine: Dumnezeule, Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, prea desfranati, sau ca si acest vames. Postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig. Iar vamesul, departe stand, nu voia nici ochii sa si ridice catre cer, ci si batea pieptul, zicand: Dumnezeule, milostiv fii mie, pacatosului! Zic voua ca acesta s a coborat mai indreptat la casa sa decat acela. Fiindca oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va inalta. Luca 18, 10 14
Adrian Cocosila
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.