Catavasiile Nasterii Domnului se canta in cadrul slujbei Utreniei incepand cu data de 21 noiembrie, pana pe 30 decembrie inclusiv.

Catavasiile Nasterii Domnului, care incep cu cantarea "Hristos se naste, slaviti-L, Hristos din ceruri intampinati-L", ne cheama pe toti la intalnirea sfanta si mantuitoare cu Hristos, Cel Care S-a facut om din iubire nesfarsita fata de noi si pentru mantuirea noastra. Pogorarea lui Hristos pe pamant, constituie inceputul inaltarii omului. Cuvintele cu care incep catavasiile, provin dintr-o predica a Sfantului Grigorie Teologul. Ele au urmatorul inteles: Hristos, Care coboara din Ceruri, vrea sa coboare in sufletele noastre, sa ne lumineze viata noastra si sa ne ridice pe noi la viata duhovniceasca sau cereasca. Din acest motiv, prin postul Craciunului suntem chemati sa devenim temple, un loc al prezentei lui Hristos in noi. Nu intamplator, prima mare sarbatoare din Postul Craciunului este Intrarea Maicii Domnului in biserica, pe 21 noiembrie. Dupa cum Maica Domnului intra in templul din Ierusalim pentru a deveni ea insasi templu, pregatindu-se sa primeasca in ea taina Intruparii lui Dumnezeu, tot astfel si noi trebuie sa ne pregatim ca sa devenim locas in care sa poata locui Hristos.

Catavasiile Nasterii Domnului au fost alacuite de Cosma de Maiuma si sunt cantate pe glasul 1. Ele au menirea de a ne descoperi ca Pruncul care S-a nascut in ieslea Betleemului este insusi Fiul lui Dumnezeu devenit om. Nasterea Fiului lui Dumnezeu cu trup este o taina mai presus de intelegerea omeneasca. Referitor la acest episod din lucrarea mantuirii noastre, IPS Pimen marturiseste: "Cerul de unde s-a pogorat Fiul lui Dumnezeu, acum este pestera din Bethleem; scaunul de Heruvimi pe care sta, in cer, Mantuitorul lumii, acum este Fecioara Maria; Creatorul cerului si al pamantului din nemarginita Sa iubire de oameni, S-a intrupat, S-a facut om pentru mantuirea noastra, a celor care am gresit prin pacatul neascultarii incepand cu stramosii nostri Adam si Eva; Pentru aceasta suntem datori sa-L slavim clipa de clipa, in toate zilele vietii noastre ... Mantuitorul ne cheama nu numai sa-L intampinam si sa-L urmam, ci sa ne si impartasim cu Preasfantul Sau Trup si Sange".

Termenul catavasia vine din grecescul katabaino si inseamna "coboara". Catavasia si-a primit numele de la actiunea de coborare a cantaretilor din cafasul bisericii si cantarea acestui imn in mijlocul bisericii. Mentionam ca exista si o carte numita Catavasier, care contine catavasiile tuturor praznicelor imparatesti, rugaciunile si cantarile Vecerniei, Utreniei, Liturghiei.

Catavasiile Nasterii Domnului

Cantarea 1, glasul 1: Hristos se naste, slaviti-L! Hristos din ceruri, intampinati-L! Hristos pe pamant, inaltati-va! Cantati Domnului tot pamantul, si cu veselie, laudati-L, popoare, ca S-a preaslavit.

Cantarea a 3-a: Fiului, Celui nascut fara stricaciune din Tatal mai inainte de veci, si mai pe urma din Fecioara intrupat, fara samanta, lui Hristos Dumnezeu sa-I strigam: Cel ce ai inaltat fruntea noastra, Sfant esti Doamne.

Cantarea a 4-a: Toiag din radacina lui Iesei si floare dintr-insul, Hristoase, din Fecioara ai odraslit, Cel laudat din muntele cel cu umbra deasa. Venit-ai, intrupandu-Te din cea neispitita de barbat, Cel fara de trup si Dumnezeu. Slava puterii Tale, Doamne!

Cantarea a 5-a: Dumnezeu fiind al pacii, Tata al indurarilor, pe Ingerul Sfantului Tau celui mare, daruindu-ne pace, L-ai trimis noua; deci povatuiti fiind la lumina cunostintei de Dumnezeu, dis-de-dimineata venind, Te slavim pe Tine, Iubitorule de oameni.

Cantarea a 6-a: Din pantece pe Iona, ca pe un prunc, l-a lepadat fiara marii, precum l-a primit. Iar Cuvantul, in Fecioara salasluindu-Se si trup luand, iesit-a lasand-o nestricata; ca Cel ce n-a patimit stricaciune, pe ceea ce L-a nascut o a pazit nevatamata.

Cantarea a 7-a: Tinerii, in dreapta credinta fiind crescuti, paganeasca porunca nebagand-o in seama, de groaza focului nu s-au spaimantat; ci in mijlocul vapaii stand, au cantat: Dumnezeul parintilor, bine esti cuvantat.

Cantarea a 8-a: Cuptorul cel racorit a inchipuit chipul minunii celei mai presus de fire ca n-a ars pe tinerii pe care i-a primit, precum nici focul Dumnezeirii pantecele Fecioarei, in care a intrat. Pentru aceasta, cantand, sa strigam: Sa binecuvanteze toata faptura pe Domnul si sa-L preainalte intru toti vecii.

Cantarea a 9-a: Taina minunata si neobisnuita vad, cer fiind pestera, scaun de heruvimi Fecioara, ieslea salasluire, intru care S-a culcat Cel neincaput, Hristos Dumnezeu, pe Care, laudandu-L, Il marim.

Iulian Predescu