In fiecare an, la 14 octombrie, Ortodoxia tine marele praznic al Cuvioasei Parascheva, sfanta la care credinciosii romani au o mare evlavie. Cu acest prilej, are loc unul dintre cele mai mari pelerinaje ale drept-credinciosilor romani, la catedrala mitropolitana a Iasului, unde se pastreaza moastele sfintei. Acesta este cel mai reprezentativ pelerinaj crestin din Romania, dar si din centrul Europei.

Biserica Ortodoxa ii cinsteste pe sfintii ei inca de la infiintare si ii va pretui pana la sfarsitul veacurilor, stabilind, in calendar, zi de sarbatoare pentru fiecare dintre ei. Viata si minunile fiecarui sfant au fost consemnate din primele veacuri crestine si se pastreaza pana in zilele noastre, sub forma sinaxarelor, proloagelor, mineielor, acatistelor, din care se citesc zilnic la slujbele religioase.

Aceste scrieri vechi aveau un rol deosebit in marturisirea de credinta, in intarirea comunitatilor crestine, in impulsionarea trairii crestine autentice, dar si in lamurirea problemelor esentiale ale credintei crestine. Acestea constituiau adevarate pilde, o mangaiere si o nadejde pentru cei care doreau sa-l urmeze pe Hristos. Asa a facut si tanara Parascheva: si-a luat crucea si l-a urmat pe Hristos.

De obicei, sarbatorile crestine au in ceremonialul lor doua parti, una crestina si cealalta folclorica. In ajunul hramului, se oficiaza slujba de priveghere, seara, la care este prezent ierarhul locului si alti invitati, precum si o multime de credinciosi. In unele locuri, privegherea dureaza toata noaptea, fiind insotita de litie, acatistul sfantului sarbatorit, ocrotitor al sfantului locas, citirea Molitfelor Sfintilor Vasile cel Mare si Ioan Gura de Aur, Miezonoptica, Psaltirea, alte citiri si cantari. Alteori, cu prilejul hramului, se oficiaza si slujba Sfantului Maslu, pentru vindecarea de boli a credinciosilor prezenti.

Sfanta Parascheva a trait la inceputul secolului al XI-lea in satul Epivat de langa Constantinopol. Ea s-a nascut intr-o familie credincioasa si bogata. Inca din anii copilariei, fetita Parascheva este impodobita, dar nu cu imbracaminte, pentru ca hainele sale, de multe ori le dadea saracilor, ci cu trei virtuti crestinesti: fecioria, milostenia si ravna pentru rugaciune.

In ziua hramului Sfintei Parascheva, la catedrala mitropolitana ieseana se slujeste Sfanta Liturghie arhiereasca, urmata de o agapa, dupa un vechi obicei al crestinismului, chiar in zorii acestuia, cand dupa fiecare Sfanta Liturghie, crestinii se bucurau impreuna in jurul mesei cu bucate. In ceea ce o priveste pe Sfanta Parascheva de la Iasi, prin minunile pe care le face celor care-i cer ajutorul, prin vietile schimbate ale miilor de credinciosi, se poate afirma, fara exagerare, ca pe sfintele ei moaste nu s-a zidit numai o biserica din piatra, ci si una duhovniceasca, unindu-i pe fiii ei spirituali in jurul raclei sale.

De altfel, credinciosii ortodocsi vin la Iasi, la Maica Parascheva, ca la mama lor duhovniceasca, cerandu-i ajutor pentru problemele lor, iar pe cei cu credinta puternica, aceasta le alina suferintele, vindecarea bolilor grave si facerea de minuni.

Oricum ar fi, cu greu ai sa gasesti pe cineva asemenea pustnicei Parascheva care, pentru dragostea de Hristos, sa iubeasca pe aproapele sau cu adevarat si asa cum trebuie sa-l iubeasca. Din acest motiv, Sfintei i se mai spune si grabnic-ajutatoarea si mult-folositoarea, numarandu-se printre sfintii cinstiti cum se cuvine de Biserica Ortodoxa si cu o mare evlavie din partea credinciosilor.

In folclorul romanesc, se pot delimita mai multe aspecte referitoare la problema religioasa: dezvoltarea fenomenului religios, coexistenta formelor spirituale de cultura si a celor popular-arhaice, precrestine, o evolutie rapida de la ritual la spectacol a obiceiurilor si traditiei, legatura permanenta a religiosului cu socialul etc. Aceste aspecte sunt asociate cu ideea pastrarii traditiei, a obiceiurilor centrale, zonale si locale, pana in zilele noastre.

Biserica Ortodoxa, prin misiunea ei in societatea romaneasca, a produs o schimbare radicala in folclorul contemporan romanesc, impletind in mod miraculos cele doua componente importante ale societatii, traditia crestina si pe cea laica.

Astfel, in folclorul romanesc, Sfanta Parascheva este asemanata cu Sfanta Vineri, o batrana respingatoare, dar care tinea post si avea un suflet mare, vindecandu-i de boli grave pe oameni, protejandu-i de fenomene meteorologice periculoase, iar pe copii aparandu-i impotriva deochiului.

Cei de la sate aprind focul in curte pentru a alunga spiritele rele, iar flacaii fac un fel de joc de artificii, aruncand cu faclii aprinse in aer. In aceasta zi, credinciosii merg la biserica din sat, la manastire sau chiar in pelerinaj la Iasi, rugandu-se pentru sanatate, pentru spor in casa si in gospodarie, pentru bunul mers al serviciului sau al scolii si aduc ofrande la biserica pentru cei morti. Se spune ca in aceasta zi, daca frunzele copacilor se ingalbenesc si cad repede, va urma un an bogat in recolte.

Tot in aceasta zi, in multe zone ale tarii se organizeaza targuri de toamna cu produse din gospodaria taraneasca, iar ciobanii, dupa ce, dis-de-dimineata, verifica modul cum s-au odihnit oile, coboara de la munte cu carne, lapte si branzeturi. Daca oile au stat gramada toata noaptea e semn ca iarna va fi geroasa, iar daca acestea s-au odihnit rasfirate, iarna va fi blanda.

Asadar, Sfanta Cuvioasa Maica Parascheva – lumina lumii si sarea pamantului – te rugam, deschide o fereastra asupra tainei milosteniei, curatirii inimii, luminarii sufletului si unirii omului cu Dumnezeu.

Doamne, ajuta!

Stefan Popa

.

• Alaturi de Sfanta Parascheva, iesenii se pot inchina unor fragmente din moastele a inca 32 de sfinti
  Publicat in : Credinta
• Cand e imbracata Sfanta Parascheva?
  Publicat in : Sfanta Cuvioasa Parascheva