Sfantul Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir, este unul dintre sfintii Bisericii Ortodoxe cu cele mai multe cicluri iconografice. Acest fapt se explica prin vechimea cultului sau dar mai ales prin evlavia deosebita pe care au manifestat-o fata de sfant, bizantinii, si popoarele slave dupa increstinare.
O reprezentare iconografica cu totul inedita a Sfantului Mucenic Dimitrie, ce il infatiseaza in calitatea sa de ocrotitor al orasului Tesalonic, se gaseste in Manastirea Decani din Serbia. In aceasta, sfantul imbracat in uniforma militara, se afla pe un cal mare, in timp ce in partea inferioara a scenei apare reprezentat un alt calaret, la o scara mult mai mica. Acest personaj, care se afla in cadere, fiind strapuns de lancea pe care o tine Sfantul Dimitrie, poarta pe cap o coroana. Din inscriptia ce insoteste fresca aflam ca este o reprezentare a momentului in care Sfantul Dimitrie il ucide pe conducatorul Taratului vlaho-bulgar, Ionita Caloian.
La prima vedere, aceasta inscriptie ne provoaca nedumerire deoarece stim ca acestia au trait la un interval temporal de aproximativ noua secole. Cum ar fi putut Sfantul Dimitrie sa-l ucida pe Caloian?
In realitate, desigur, Sfantul Dimitrie nu l-a ucis pe Caloian. Faptele istorice reale sunt binecunoscute. In timpul lui Ionita Caloian (1197-1207) s-a petrecut un eveniment important pentru istoria europeana: cea de-a patra cruciada, care a sfarsit in 1204 prin cucerirea Constantinopolului de catre cruciati si infiintarea "Imperiului Latin".
Intre noua structura politica si taratul vlaho-bulgar au fost o serie de conflicte militare. Beneficiind de sprijinul cumanilor, vlaho-bulgarii au obtinut victorii importante, intre care cea din 1205 la Adrianopol, unde fost luat prizonier insusi imparatul latin Balduin. Ionita aspira chiar la cucerirea Constantinopolului, dar planul sau nu a reusit din cauza manevrelor politice ale adversarilor sai.
Dar dupa aceasta campanie incununata de succes Ionita, s-a hotarat sa razbune crimele grecilor impotriva bulgarilor. Daca imparatul bizantin Vasile al II-lea era supranumit "Bulgaroctonul" sau ucigatorul de bulgari, Ionita Caloian va fi numit "Romanoctonul". Astfel, dupa o campanie sangeroasa in Tracia si in Nordul Macedoniei, a intentionat sa asedieze Tesalonicul. Ionita avea sa fie ucis in 1207 de un cuman, Manastras, in timpul asedierii Tesalonicului.
Reprezentarea iconografica ne arata ca salvarea orasului Tesalonic in acest moment de grea incercare se datoreaza, in ultima instanta, ocrotitorului sau, Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir.
Ca sfant militar, Dimitrie era ocrotitorul cel mai potrivit pentru Tesalonic in vremurile dificile cu care se confrunta orasul, incepand cu secolul al VI-lea. In acest sens exista numeroase marturii potrivit carora sfantul a salvat orasul de avari si slavi, care ocupasera restul Balcanilor, in timpul secolului al VII-lea. Incepand cu acest secol, Sfantul Dimitrie era deja un sfant militar foarte cunoscut, atat in Imperiul Bizantin, cat in randul slavilor (in particular cei care erau asezati in peninsula tesaliana).
Aceasta scena in care Sfantul Dimitrie il ucide pe Caloian de la Decani apartine din punct de vedere iconografic unei traditii mult mai vechi. Aceasta imprumuta elemente din ciclurile icoonografice ale altor sfinti. Astfel, o tema folosita mai ales pentru Sfantul Teodor Stratilat si Sfantul Gheorghe a fost extinsa si pentru Sfantul Dimitrie.
O icoana similara a fost descoperita tot in Serbia, in biserica Sfantul Djorje din Prizren. In acest caz, icoana nu poarta decat inscriptia: "Sfantul Dimitrie". Icoana din Prizren nu este datata si nici nu i se cunoaste autorul.
De asemenea, icoane asemanatoare se intalnesc si in Rusia, cu precizarea ca nu este metionat numele personajului ucis de Sfantul Dimitrie. In acest caz, s-a dezvoltat si o alta cheie ermineutica pentru intelegerea acestei reprezentari, in raport cu lumea pagana, precum in cazul acestei icoane de la sfarsitul sec. al XVI-lea, pastrata in prezent in Muzeul din Vologda.
Imaginea prezinta cateva particularitati, dupa cum urmeaza: lancea Sfantului Dimitrie se sfarseste cu o cruce ortodoxa cu trei brate, reamintindu-ne ca prin martiriul sau, Sfantul Dimitrie a triumfat asupra paganismului.
Pelerina ce flutura, subliniaza dinamismul calului si lupta Sfantului Dimitrie, care il strapunge pe regele pagan.
Calul micut cu ochii exprimand tristete si cu picioarele impleticite, reliefeaza in maniera simpla, infrangerea si umilirea lumii pagane.
Dupa cum Sfantul Gheorghe strapunge dragonul, simbol al raului, asa Sfantul Dimitrie il alearga pe "regele paganatatii", simbol al vrasmasilor Bisericii primare.
Acest tip iconografic in care Sfantul Dimitrie apara nu doar Tesalonicul, ci crestinatatea, a servit drept model, dupa cum se pare, pentru numeroase reprezentari ale sfantului in tarile balcanice, si de-a lungul perioadei de dominatie otomana.
Radu Alexandru
-
Acatistul Sfantului Dimitrie Izvoratorul de Mir
Publicat in : Acatiste
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.