
Sfantul Dimitrie cel Nou a trait la sudul Dunarii, in secolul al XIII lea. Moastele Sfantului Dimitrie au fost descoperite peste cateva sute de ani in albia raului Lom si au fost duse in satul Basarabov. Din cauza razboiului ruso-turc, generalul Petru Saltacov le-a adus in anul 1774 in Catedrala Mitropoliei din Bucuresti. Dorinta lui era sa le duca mai tarziu in Rusia, insa la rugamintea boierului Hagi Dimitrie, el le va lasa aici, luand cu el doar o mana din moastele Sfantului Dimitrie.
Sfantul Dimitrie a fost proclamat Ocrotitor al Bucurestilor in 1792 si a fost numit “cel Nou”pentru a nu fi confundat cu Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir.
In anul 1786, mitropolitul Grigorie al II-lea a facut pentru moastele Sfantului Dimitrie o racla de lemn, imbracata pe alocurea cu tabla de argint. In 1879, moastele Sfantului Cuvios Dimitrie au fost puse intr-o racla din argint masiv, special confectionata din initiativa si in mare parte cu cheltuiala episcopului Ghenadie Petrescu al Argesului (1876-1893), ajutat cu contributii banesti si de alti crestini evlaviosi.
"Racla, care adaposteste si astazi moastele Cuviosului Parinte Dimitrie, este din argint de cea mai buna calitate, proba 14, in greutate de ocale 27, dramuri 10.800, si pretul ei s-a ridicat la 22.800 lei, suma considerabila pentru acea vreme.
Racla aceasta este si o reusita opera de arta, fiind lucrata din ciocan si impodobita cu scene in relief din viata Sfantului de o mare intensitate spiritual-emotiva. Pe capacul raclei este chipul Sfantului, in marime naturala, cu camilafca si schima, avand de jur-imprejur o palisada de argint, poleit cu aur, inalta de 2 cm, iar pe marginea capacului 12 serafimi, 6 de o parte si 6 de cealalta parte, cu cate un mic stalp de argint intre ei.
La frontispiciul raclei sunt gravate icoana Sfintei Treimi si incoronarea Maicii Domnului, iar la partea inferioara, Arhanghelul Gavriil, cu aureola, tinand in mana semnul Bunei Vestiri.
Pe partile laterale ale raclei sunt 8 iconite in relief, infatisand scene din viata Cuviosului Dimitrie, despartite prin cate un stalp de argint si cu inscriptia respectiva: in dreapta, „Sfantul pazeste turmele”, „Calugarirea Sfantului’, „Adormirea Sfantului”; in stanga, „Aflarea moastelor Sfantului in apa Lomului’, „Aducerea moastelor sfantului in car tras cu boi’, „Surorile Aspra si Ecaterina’. Racla este asezata pe patru picioare de argint masiv, inalte de 8 cm". (Informatii preluate din Colina Bucuriei, vol. I Catedrala Patriarhala, Ed. Cuvantul Vietii, Bucuresti, 2008)
In anul 2007, prin grija patriarhului Teoctist, racla a fost curatata si aurita. Dintre minunile petrecute cu moastele Sfantului Dimitrie vom aminti cateva:
Doua surori, Aspra si Ecaterina din Cernavoda, dupa ce au reusit sa ridice o biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, au decis sa ia in taina o particica din moastele Sfantului Dimitrie. Astfel, dupa ce s-au inchinat la sfintele lui moaste, au luat o particica din ele, insa caii cu care doreau sa le duca nu s-au mai putut misca din locul in care se aflau. Dupa ce au coborat din carutele cu care doreau sa transporte sfintele moaste si au cerut iertare Sfantului Dimitrie, au asezat la loc particica din sfintele moaste si numai dupa aceea au reusit sa se intoarca in pace la casa lor.
Alta data, Nichifor, Mitropolit al Tarnovei, a venit sa se inchine cu soborul la cinstitele moaste ale Sfantului Dimitrie. Un monah cu numele Lavrentie, in timpul sarutarii sfintelor moaste a incercat sa rupa cu gura o mica parte din aceste sfinte moaste. Imediat a ramas cu gura deschisa, iar cei de fata nu intelegeau cele petrecute. Dupa ce si-a cerut iertare de la Sfantul Dimitrie, i s-a dezlegat limba si a inceput sa graiasca.
Ioanichie, un iubitor de Dumnezeu, Episcop al Preslavului, cazand intr-o boala foarte grea, era purtat de patru insi si, neputand a se vindeca, l-au dus in biserica Sfantului Dimitrie. Acolo l-au pus jos cu asternutul lui si, slujindu-se Sfanta Liturghie, dupa trei ceasuri s-a ridicat sanatos si umbla pe picioarele sale, laudand pe Sfantul si multumindu-i.
Parintele Iustin Bulimar, slujitor la Catedrala patriarhala din anul 1989, marturiseste: In 1989, in urma slujbei Sfantului Maslu, un credincios pe care eu l-am vazut de mai multe ori participand la aceasta Sfanta Taina si la celelalte slujbe ale Bisericii ramanea intotdeauna ultimul de se inchina. Si, intr-una din zile, la fel procedand, a urcat la racla sfintelor moaste (dar de ce ramanea ultimul sa se inchine? - pentru ca umbla cu carje), si-a asezat carjele, ca de obicei, ca sa si le poata lua dupa rugaciune, dupa ingenuncherea pe care o putea face el acolo in felul lui, si minunea s-a intamplat: s-a ridicat, s-a inchinat, a coborat treptele, n-a realizat pe moment ca el de fapt isi uitase carjele si de-abia dupa ce a coborat Dealul Patriarhiei si-a dat seama de miracolul, de minunea intamplata. S-a intors inapoi plangand si multumind cu lacrimi in ochi lui Dumnezeu si Sfantului Dimitrie, povestindu-i preotului de pe vremea aceea - era un arhimandrit deosebit, un preot evlavios, iubit de credinciosi, parintele Grichentie, care s-a retras dupa Revolutie, la pensie, la Manastirea Secu - si dansul a ramas foarte impresionat, desi mai vazuse si alte minuni petrecute la racla Cuviosului Dimitrie cel Nou.
Multe sunt minunile Sfantului Dimitrie care se savarsesc permanent la racla cu sfintele sale moaste. Ele sunt cunoscute numai de cei care s-au impartasit de ajutorul lui si de Hristos Domnul. Foarte putine sunt mentionate in Vietile Sfintilor.
Rugati-va Sfantului Dimitrie si n-o sa ramaneti fara raspuns.
Iulian Predescu
-
Sfantul Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor
Publicat in : Vietile sfintilor -
Sfantul Dimitrie cel Nou
Publicat in : Sfantul Dimitrie cel Nou Basarabov
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.