"Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia cerurilor" (Matei 3, 2). Acesta este raspunsul Sfantului Ioan Botezatorul dat contemporanilor sai, acestea sunt cuvintele cu care Iisus Hristos si-a inceput Evanghelia Sa.

Indemnurile la pocainta ale Botezatorului si ale Mantuitorului constituie, de fapt, intrebarile si raspunsurile la problemele oamenilor din acele vremuri care, facand arc peste timp, raman perfect valabile si in timpurile noastre pana la sfarsitul veacurilor. Pocainta personala este cea mai puternica arma impotriva diavolului, cheia descifrarii tuturor lucrurilor existentiale, scara catre cer, zborul spre lumina si certitudinea mantuirii sufletului.

Pocainta poate fi definita ca intoarcere de la starea "impotriva firii" la cea "dupa fire" sau conforma cu firea, si ca intoarcere de la diavol la Dumnezeu. Traducerea cuvantului metanoia, din limba greaca, prin pocainta demonstreaza ca pentru a inainta inspre dragostea lui Dumnezeu este nevoie de o nemultumire de sine, de o neincetata cainta pentru faptele si pentru gandurile care denunta puterea dependentei, ca schimbarea mintii inseamna mai intai de toate constiinta ca mintea, in gandirea ei obisnuita, este departe de a deveni un mijloc de receptare a harului divin, de aceea este necesara transfigurarea ei pana se ajunge „la stravechea frumusete a ratiunii”, potrivit spuselor Cuviosului Nichita Stithatul.

Samanta de grau se introduce in pamant, unde putrezeste si moare. Pentru ca apoi sa incolteasca si sa se ridice incet, incet tulpina spicului de grau. Aceasta creste, se dezvolta, se maturizeaza, se coace dupa care se treiera. Se obtin boabele de grau din care se face painea pentru hrana omului. Ciclul acesta se repeta in fiecare an. Retinem ca pentru a obtine planta, adica spicul de grau si acesta sa traiasca, a trebuit ca bobul de grau din pamant sa putrezeasca, sa moara. Acelasi fenomen se intampla si cu omul pacatos care doreste sa se schimbe, sa duca o viata autentic crestina si sa urmeze calea mantuirii. Acesta trebuie sa omoare pasiunile, simturile si patimile din el.

Numai omorand omul pasional, omul pacatos din el va putea naste un alt om – omul spiritual – care treptat va ajunge sa renunte la carje sau baston, reusind sa mearga singur pe calea perfectiunii. Aceasta certitudine deschide, asadar, calea nu doar intrebarilor filosofice, ci unei angajari extrem de violente: dureroasa schimbare de sine, metanoia, schimbarea mintii prin pocainta neincetata; caci „Mare lucru este a vorbi despre Dumnezeu, dar mai mare a te curata pentru Dumnezeu”, cum afirma Sf. Grigorie de Nazianz.

Despre viata Sfantului Ioan Botezatorul avem putine informatii. In Biblie, ni se spune ca el evita asezarile omenesti, traind in pustie si hranindu-se cu lacuste si miere salbatica. Pustia in care a locuit se afla la apusul Marii Moarte, o regiune foarte salbatica, de unde putea sa vada Muntele Nebo, de pe ale carui inaltimi a privit Moise spre Tara Promisa si raul Iordan, pe care-l traversase Iosua. Vizitase probabil si raul Cherit, unde Ilie a fost hranit de corbi. Modul sau de viata, imbracamintea semanau foarte mult cu cele ale lui Sfantului Proroc Ilie. Din aceste motive, dar si altele, atat Botezatorul, cat si Hristos au fost asemanati de catre multi evrei (unii mai cred si astazi) cu Prorocul Ilie.

Prorocul Ioan, cunoscut in popor ca Inaintemergatorul Domnului sau Ingerul Domnului, a vietuit pe vremea domniei lui Tiberiu Cezar, cand Pilat din Pont era dregator in Iudeea, iar la conducerea partidei religioase se aflau mai marii preotilor Ana si Caiafa. El si-a inceput predica in tinutul din imprejurimile raului Iordan, propovaduind botezul pocaintei, un botez cu apa, pentru iertarea pacatelor. Botezatorul era „glasul celui ce striga din pustie”, cel ce trebuia sa netezeasca calea Domnului. Accentul strigatului sau era concentrat in cuvantul „Pocaiti-va”.

Istoricul Flavius Iosefus ne spune ca predica lui Ioan, a avut o mare influenta asupra oamenilor simpli, care pareau gata sa faca orice le spunea acesta. Ei veneau pe prundurile Iordanului si dormeau pe nisip noaptea, ca sa asculte de dimineata pana seara pe acest luminator, care s-a lepadat cu totul de ale lumii si venise ca un inger al Domnului sa vesteasca Imparatia Cerurilor. Informatiile despre credinta, dreptatea, adevarul si libertatea propovaduite cu deplina autoritate de prorocul Ioan au ajuns si la Irod, carmuitorul Galileeii.

Si astazi, Prorocul Ioan ne poate fi tuturor indreptar pe calea stramta a infrangerii trufiei, a egoismului si egocentrismului nostru ridicol, indemnandu-ne, totodata, la smerenie si viata simpla. El face lucrul acesta printr-o marturisire simpla, referindu-se la Iisus Hristos: "Eu trebuie sa ma micsorez, iar El trebuie sa creasca".

Din Noul Testament aflam ca Irod a poruncit taierea capului Botezatorului, in cadrul unui ospat, la cererea expresa a Irodiadei. In acea vreme, Ioan era intemnitat in castelul lui Irod de la Maherus. Acesta il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, sotia fratelui sau. Salomeea, fiica Irodiadei, posedata de diavol, se dezlantuie printr-un dans erotic in fata lui irod si a invitatilor acestuia, iar ca drept rasplata, ea cere capul Botezatorului.

De aceea, in fiecare an, la 29 august Biserica Ortodoxa praznuieste Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul. In aceasta zi este randuit post negru, urmat de rugaciune, meditatie si cantari de slava lui Dumnezeu.

Oricum, nimeni nu s-a nascut din femeie si sa fie mai mare decat Prorocul Ioan. Daca Botezatorul ne arata calea pocaintei, a smereniei si a milosteniei, si ne intalnim cu el in post si rugaciune, Mantuitorul ne urca la cer si ne coboara pe pamant, zilnic. Vorba regretatului Parintelui duhovnic Arsenie Papacioc: “murim si inviem in fiecare zi, dar nu oricum, in Hristos Domnul”.

Asadar, sa-l rugam pe Sfantul Ioan Botezatorul sa se milostiveasca de noi in rugaciunile sale, pentru a pune inceput bun in toate, dar sa incepem cu pocainta noastra, a fiecaruia dintre noi. Amin!

Doamne ajuta!
Stefan Popa

.

• Pocainta neintrerupta - sursa a vietii duhovnicesti autentice
  Publicat in : Credinta
• Pocainta si marturisirea: o taina uitata
  Publicat in : Credinta
• Pocainta, transformare a mortii in inviere
  Publicat in : Morala
• Rugaciune de pocainta
  Publicat in : Rugaciuni - Rugaciuni Ortodoxe