Parintele Visarion Coman, supranumit "duhovnicul de la Manastirea Clocociov", a fost unul dintre marii duhovnici ai vremii noastre. Nascut in data de 28 octombrie 1921, in localitatea Ivesti, judetul Galati, si trecut la cele vesnice in ziua de 11 aprilie 2002, la peste 80 de ani, parintele Visarion a fost un adevarat indrumator de suflete, nenumarati credinciosi aflandu-si mangaiere langa acesta.
Ganduri duhovnicesti ale duhovnicului de la Clocociov
"Vreau ca fiecare, asa cum avem timp pentru mancare, pentru somn, pentru stiri, sa ne facem timp, o jumatate de ora pe zi, pentru a cugeta la cele nevazute. Fie ca cineva poate sau nu poate sa cugete, sa-si faca timp pentru aceasta; chiar daca se chinuieste jumatatea aceasta de ora pentru a cugeta si nu reuseste sa faca asta decat un sfert de ora, tot este de folos. Dar o jumatate de ora fiecare trebuie sa caute sa-si intrerupa treaba, somnul sau orice altceva, pentru a putea gandi in timpul acesta la cele nevazute."
"Multe sunt necazurile dreptilor, dar din ele toate Domnul ii va izbavi" (Psalm 33, 19). Dumnezeu ne da si necazuri, dar ne poate si scapa din toate: "Bogatii au saracit si au flamanzit, iar ce-L cauta pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele" (Psalm 33, 10). Acest "tot binele" inseamna sanatate, viata, bucurii si ferire de necazuri. Tot binele va fi pe capul nostru, daca noi cautam Imparatia lui Dumnezeu."
"Cand o persoana iubeste pe cineva, tot timpul se gandeste la acela, fara greutate. Care este prima porunca?! Sa iubim pe Dumnezeu din toata puterea! Atunci, daca cineva nu poate sa se gandeasca la Dumnezeu, inseamna ca nu tine la El, ca nu-L iubeste."
"Din cate rugaciuni sunt pe fata pamantului, Sfanta Liturghie este cea mai mare si imblanzeste pe Dumnezeu Tatal, ca sa nu-si reverse mania peste oameni, pentru atatea pacate."
"Omul, de la varsta de cinci ani si pana cand moare, face milioane de pacate. Dumnezeu, cu mila Lui, a lasat pentru mantuirea noastra o portita de iertare si de ridicare, Spovedania. Dupa cum spune Cartea, daca un om s-a spovedit, i s-au iertat pacatele: "...oricate veti dezlega pe pamant, vor fi dezlegate si in cer". Crezand acest cuvant al lui Dumnezeu, dupa Spovedanie, omul se simte ca un copil care n-a facut nici un pacat, se simte curat. Dar numai daca Spovedania este facuta cu scopul si cu gandul de a nu mai face pacate. Primul lucru este vointa de a nu mai face."
"Randuiala canoanelor are rolul de a vindeca sufletul omului; trebuie implinite si ele, intr-o oarecare masura, fiindca toate canoanele sunt facute de Duhul Sfant. Principalul este sa vada preotul ce boala sufleteasca are omul respectiv si sa-l ajute sa reduca din pacate. Scopul canonului este sa vindece de pacat. Daca omul cauta mantuirea, el primeste canonul dat de preot si vine, apoi, mai tarziu, iar daca n-a mai repetat pacatul, primeste si Sfanta Impartasanie."
"Pacatele mari nu se uita. Iar tot ce a uitat omul, Dumnezeu iarta fara Spovedanie. Dumnezeu nu cere omului ceea ce nu stie. Numai pe cele care se ascund la Spovedanie nu le iarta."
"A nu mai repeta pacatele este cel mai important rezultat al Spovedaniei si al ascultarii de duhovnic. Si astfel ajunge omul suta la suta in rai, chiar de nu face fapte bune multe, ca nu are posibilitate. Dar, intai si intai, trebuie sa fie sincer in Spovedanie, caci scrie clar in carte ca, de va ascunde ceva, indoit le va avea pe toate."
"Pentru o familie crestina, pe primul loc este pacea. Trebuie sa fie intelegere. Daca nu este intelegere, ea vrea intr-un fel, el vrea in alt fel, pace nu exista. Sa se lupte pe toate caile ca sa fie pace in familie. Daca este pace, Dumnezeu este in mijlocul lor."
"Femeia sa fie frumos imbracata. Sa nu aiba imbracaminte prea scurta, prea stramta sau prea colorata, caci toate acestea se folosesc intr-un singur scop: sa placa barbatilor. Cea care se imbraca astfel pentru barbatul ei, de nevoie (fiind fortata), nu este condamnata de Dumnezeu."
"Noi avem un Stapan care ne-a facut. Cand ne-a dat Botezul, prin gura nasului, noi am jurat sa ne lepadam de satana si de toate lucrurile lui si sa ne unim cu Hristos. Juramantul acesta merge cu noi pana la moarte, iar omul trebuie sa-si dea viata lui Hristos, nu lumii, nu pacatului, nu diavolului."
"Pentru toata lumea si pentru mine, cuvant de folos acesta este: omul sa nu faca pacate. Daca se poate, nici pe cele mai mici. Iar, ca sa nu faca pacate, se lupta. Cei care fac pacate sunt prieteni ai diavolului si dusmani ai lui Dumnezeu, iar cei ce se feresc de pacate sunt prietenii lui Dumnezeu si dusmanii diavolului. Daca Dumnezeu conduce pamantul si El este Cel care da fiecaruia tot ce este nevoie, omul trebuie sa se fereasca de rele, sa fie prieten cu Dumnezeu, nu dusman cu El, si se va numi fericit si pe pamant si in rai."
Teodor Danalache
Teodor Danalache
-
Parintele Visarion Iugulescu
Publicat in : Parinti -
Parintele Visarion de la Clocociov
Publicat in : Parinti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.