
Sfantul Iuvenalie din Alaska este primul sfant care l-a preaslavit pe Dumnezeu cu moarte muceniceasca in Statele Unite ale Americii. Nascut in anul 1761, in localitatea Ekaterinburg, din Rusia, si trecut la cele vesnice in anul 1796, in Alaska, acest sfant a facut parte din primul grup de misionari ortodocsi, organizat de Manastirea Valaam, trimis in Alaska, pentru a propovadui Evanghelia lui Hristos catre populatia bastinasa.
Sfantul Iuvenalie a fost martirizat in timp ce propovaduia dreapta credinta printre eschimosii yupik. A fost canonizat de catre Biserica din Alaska in anul 1977 si este praznuit de Biserica Ortodoxa de trei ori pe an: pe 2 iulie, pe 24 septembrie (impreuna cu sfintii din Alaska) si pe 12 decembrie (impreuna cu sfintii din America).
"Ca o recolta bogata a secerisului mantuirii, tinuturile Americii de Nord iti ofera, o, Doamne, toti sfintii care au stralucit intr-insele. Cu rugaciunile lor, daruieste Bisericii si pamantului nostru, pace statornica. Pentru mijlocirile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, o, Multmilostive!"
Sfantul Iuvenalie din Alaska
Iacov Govorucikin, dupa numele sau de mirean, s-a nascut in anul 1761, in localitatea Ekaterinburg, din Rusia, unde tatal sau conducea o fabrica. La vremea potrivita, tanarul Iacov a fost randuit ofiter si inginer mecanic in armata. Potrivit altei surse, sfantul s-ar fi nascut in localitatea Nerchinsk, din Siberia, si ar fi intrat in manastire imediat dupa moartea sotiei.
In anul 1791, fiind eliberat din serviciul militar, Iacov a mers in Lavra Sfantul Alexandru Nevsky, din orasul Sankt Petersburg, unde a fost primit in obste. Avea, pe atunci, 30 de ani. La tunderea in monahism, el a fost numit Iuvenalie, in cinstea Sfantului Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului (praznuit pe 2 iulie). Cand tanarul monah a fost hirotonit intru preot, el a plecat in Manastirea Valaam, aflata pe o insula a lacului Lagoda. Intre timp, fratele sau mai mic a imbratisat si el viata monahala, primind numele Stefan.
In iarna anului 1793, un grup format din zece calugari, intre care se aflau si Sfantul Iuvenalie, Stefan si Sfantul Gherman, a pornit intr-o calatorie misionara spre Alaska, avand ca tinta insula Kodiak. In aceasta calatorie, care a durat noua luni, calugarii misionari au strabatul aproape 13.000 de kilometri, prin nordul Rusiei, Siberia si Alaska.
Grupul misionar a ajuns pe insula Kodiak in ziua de 24 septembrie 1794, iar Sfantul Iuvenalia a inceput sa propovaduiasca Evanghelia chiar din ziua urmatoare. In mai putin de doi ani, in jur de 12.000 de locuitori din insule au crezut in Iisus Hristos si s-au botezat.
In vara anului 1796, Sfantul Iuvenalie a parasit insula Kodiak, pornind spre continentul Alaska. Cand a ajuns in localitatea Nucek, sfantul a botezat peste sapte sute de indieni din tribul "Chugach Sugpiaq". In drumul sau spre Anchorage, sfantul a traversat peninsula Kenai, petrecand iarna in mijlocul indienilor din tribul "Athabaska". Dupa ce a trecut muntii, in apropiere de lacul Iliamna, sfantul a disparut fara urma.
Potrivit traditiilor locale, relatate de batranii din delta Kuskokwim, un preot a fost martirizat de eschimosii din tribul "Yupiat", in timpul unei partide de vanatoare. Sfantul a sosit cu barca in localitatea Quinhagak, impreuna cu un ghid ales, probabil, din satele prin care a trecut. Ghidul era crestin si slujea ca citet, in timpul slujbelor savarsite de Sfantul Iuvenalie. Cand sfantul a insemnat vazduhul cu semnul Sfintei Cruci, la indemnul samanului, eschimosii din tribul "Yupiat" au aruncat asupra sfantului nenumarate sulite si sageti. Ghidul sfantului a sarit in apa si a incercat sa stea scufundat cat mai mult timp, insa, in cele din urma, si el a fost gasit si omorat. Cinstitul trup al Sfantului Iuvenalie a fost scos din fluviul Kuskokwim si ingropat pe un munte din apropiere.
Samanul care a ordonat uciderea celor doi straini, fiind interesat de crucea pe care o purta la gat Sfantul Iuvenalie, a luat-o si a pus-o la gatul sau. Samanul era cel mai de seama om al unui trib, indeplinind rolul de judecator, tamaduitor, ghicitor si vrajitor. Din acea zi, samanul respectiv a observat ca nu mai putea ghici lucrurile dorite, nici vindeca bolile neobisnuite. Inca si mai mult, de fiecare data cand isi rostea invocarile, el observa cum se ridica putin de la pamant. Atunci, samanul a inteles ce putere mare are semnul crucii si a poruncit tribului sa nu mai atace pe nici un um care are asupra lui acest semn, caci poarta cu sine o mare putere.
Totusi, se crede ca Sfantul Iuvenalie a ajuns pana aproape de Marea Bering, deoarece, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, misionarii si exploratorii rusi care au ajuns in aceste locuri au consemnat numeroase urme crestine anterioare, precum cruciulite purtate de batrani si idei despre anumite slujbe ortodoxe.
In jurul anului 1885, locuitorii din delta Kuskokwim inca mai evocau un loc exact din Quinhagak, unde, potrivit batranilor, parintele Iuvenalie a fost martirizat. Traditia era aceeasi. Sfantul Iuvenalie, caruia i se interzisese sa mai predice, a continuat sa vorbeasca din barca sa, fara a mai trage la mal. In acelasi timp, la ordinul samanului, o ploaie de sageti au acoperit trupul sfantului. Insotitorul sau a reusit sa sara din barca, insa indienii au urcat in barci si l-au urmarit pana ce l-au omorat.
Sfantul Mucenic Iuvenalie a trecut la cele vesnice in anul 1796 si a fost canonizat de Biserica Ortodoxa din Alaska in anul 1977. El este praznuit in ziua de 24 septembrie, cand grupul de monahi a ajuns in insula Kodiak, in anul 1794, si in ziua de 12 decembrie, cand sunt praznuiti sfintii ortodocsi din Statele Unite ale Americii.
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.