In saptamana pe care o incheiem, timp de patru zile, la Palatul Patriarhiei din Bucuresti s-au desfasurat lucrarile unui colocviu care a avut ca tema relatiile istorice dintre Tarile Romane si Locurile Sfinte, scopul acestei manifestari fiind acela de a intari legaturile dintre istorici si de a face cunoscute noile descoperiri in domeniu.
Din multitudinea de comunicari prezentate cu acest prilej, ne-am oprit asupra celei intitulate "Contributia romaneasca la istoriografia relatiilor Tarilor Romane cu Locurile Sfinte", a pr. prof. Emil Babus, caruia ii multumim pentru amabilitatea de a ne-o fi pus-o la dispozitie. Comunicarea este o sinteza a intregii problematici dezbatute in cadrul colocviului, dar noi, din lipsa de spatiu, ne vom referi doar la relatiile cu Manastirea Sfanta Ecaterina, din Muntele Sinai, in imprejurimile careia traiesc membrii unui trib de beduini, despre care legendele spun ca ar avea origine valaha.
Cinci secole de relatii spirituale cu Sinaiul
Asa cum se arata in comunicarea amintita, Tarile Romane au intretinut timp de cinci secole relatii foarte stranse cu Manastirea Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai, desi aceasta se afla la o distanta foarte mare de zona noastra. Ctitorita de imparatul Iustinian pe locul unde "Dumnezeu a descoperit pentru prima data omului taine ale Revelatiei divine, iar poporul ales a cunoscut minunile facute cu el", cum spune pr. prof. Emil Babus, Manastirea Sfanta Ecaterina a reprezentat unul dintre cele mai renumite centre de viata duhovniceasca pentru crestinatatea rasariteana.
Nu se cunoaste exact cand au inceput romanii sa acorde subventii Muntelui Sinai. Din punct de vedere documentar, ele sunt atestate doar din timpul lui Neagoe Basarab, continuate de domni munteni din secolul al XV-lea, apoi de Constantin Brancoveanu. In acest sens au fost inchinate Sinaiului mai multe manastiri romanesti, iar in biblioteca si muzeul Manastirii Sfanta Ecaterina se intalnesc si astazi vase liturgice, manuscrise si carti de limba greaca, toate de provenienta romaneasca.
Geabelii, misteriosii oameni ai muntelui
Ceea ce surprinde in mod cu totul special este faptul ca in imprejurimile Manastirii Sfanta Ecaterina de pe Muntele Sinai "traieste un trib de beduin numiti "geabeli", adica "oameni de munte" despre a caror origine legendele spun ca ar fi europeana, chiar valaha", cum se arata in comunicarea parintelui Babus. Sunt foarte putini istorici si lingvisti romani care au acordat atentie acestei informatii.
Cercetatorul Andrei Popescu-Belis a studiat mai multe izvoare istoriografice si a aflat ca in secolul al VI-lea, cand Iustinian a hotarat construirea Manastirii Sfanta Ecaterina, au fost trimisi in Egipt o suta de familii de abid-al Rum, adica servitori, sclavi ai romanilor (bizantinilor), cum sustine cronicarul Eutychius din Alexandria (secolul al X-lea), cu scopul de a sluji si a apara manastirea. Domnia-sa considera ca legenda si informatia aceasta nu pot fi insa confirmate.
Diferiti de toti beduinii din zona
Cercetari cu privire la acest trib cu origini probabil valahe au mai fost efectuate si de acad. Virgil Candea, Laura Sitaru, Aurora Petan si chiar de catre parintele Dumitru Staniloae, care a inventariat intr-un articol toate izvoarele ce se refera la prezenta acestui neam de valahi din apropierea Manastirii Sfanta Ecaterina.
Conform informatiilor cuprinse intr-un articol publicat de cercetatoarea dr. Aurora Petan, intr-un manuscris aflat in manastire, se pomeneste despre aducerea acestor crestini din zona Marii Negre, din tara valahilor (bilad-al Aflah). Respectivul manuscris, cred unii cercetatori, ar fi fost redactat mai tarziu, prin secolele XVII-XVIII.
Interesant este si faptul ca, prin secolul al XVI-lea, un calator ceh, pe nume Cristoph Haret, povesteste ca acesti beduini isi numeau capeteniile "capi".
In acelasi articol al Aurorei Petan se vorbeste si despre faptul ca in urma unor cercetari efectuate pe esantioane de sange prelevate de la toti beduinii de pe muntele Sinai, s-a observat ca geabelii sunt diferiti fata de celelalte triburi care vietuiesc in aceasta zona. Din pacate, probele nu au fost niciodata comparate cu probe prelevate de la populatia din zona noastra.
Incheiem acest subiect, citandu-l pe parintele Babus, care spune: "Pana la noi cercetari, ramane doar o presupunere ca geabelii ar putea fi o comunitate de traci romanizati care a evoluat lingvistic departe de restul comunitatii, conservand o serie de particularitati si au sfarsit prin a fi arabizati".
Dumitru Manolache
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.