La 25 decembrie Biserica Ortodoxa praznuieste Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu S-a facut asemenea noua, afara de pacat, a luat trup din pantecele Fecioarei Maria, a vietuit pe pamant 33 de ani si apoi prin patimirea, crucea, moartea, invierea si inaltarea de-a dreapta Tatalui a ridicat intreaga fire omeneasca la masura dumnezeiasca. Ne-a infiat din nou pe toti oamenii si ne-a aratat calea prin care putem sa devenim fiii lui Dumnezeu dupa har. Taina Nasterii lui Iisus Hristos este una din tainele credintei noastre, este taina coborarii Fiului lui Dumnezeu la noi oamenii si a inaltarii noastre la Dumnezeu. „Dumnezeu s-a facut om ca pe om sa-l indumnezeiasca”, spun Sfintii Parinti.
Noi romanii numim acest praznic Craciun, cuvant latinesc care deriva de la cuvantul creatio si care inseamna creatie. Intr-adevar este vorba de a doua creatie a lumii, inceputa in istorie prin Intruparea Fiului lui Dumnezeu, Care, „pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire, S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria si S-a facut om” – marturisim noi in Crez.
Despre nasterea lui Iisus Hristos si despre evenimentele legate de ea au scris Sfintii Evanghelisti Matei – in capitolele 1 si 2 - si Luca – in capitolul 2, iar Biserica a cuprins in slujbele sale intreaga teologie a praznicului, pe intelesul tuturor.
In troparul sarbatorii marturisim: „Nasterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, rasarit-a lumii lumina cunostintei. Ca intru dansa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au invatat sa se inchine Tie Soarelui dreptatii si sa Te cunoasca pe Tine, Rasaritul cel de sus. Doamne, slava Tie”. Iar condacul Nasterii ne invata ca: „Fecioara, astazi, pe cel mai presus de fiinta naste. Si pamantul pestera, Celui neapropiat aduce. Ingerii cu pastorii slavoslovesc, iar magii cu steaua calatoresc. Ca pentru noi S-a nascut prunc tanar, Dumnezeu Cel mai inainte de veci.” Prin Intrupare Sa, Fiul lui Dumnezeu ne-a aratat si noua care este cale care duce la Dumnezeu. Aceasta cale e calea smereniei, calea poruncilor, calea iubirii dumnezeiesti pe care au urmat-o sfintii si pe care suntem chemati si noi, prin viata noastra de fiecare zi, sa o urmam.
Ca sa-L putem intampina si noi pe Domul Hristos cu vrednicia magilor de acum doua milenii, care vazand steaua au mers dupa stea si L-au cautat pana L-au gasit, si L-au intampinat cu daruri vrednice de un fiu de imparat, si noi trebuie sa traim in asa fel incat sa avem aurul credintei, tamaia rugaciunii si smirna de buna mireasma a nadejdii.
Sursa: Radio Reintregirea
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.